Cele mai multe sisteme de alimentare cu apă din România cuprind încă reţele care şi-au depăşit durata de viaţă şi care înregistrează pierderi semnificative din cauza stării avansate de degradare, în pofida faptului că avem o creştere cu 44,5% a lucrărilor de extindere a reţelelor de apă potabilă, în 2017 faţă de anul 2008, a afirmat, luni, Felix Stroe, preşedintele Asociaţiei Române a Apei (ARA), în cadrul unei conferinţe organizată la Forumul Regional al Apei Dunăre - Europa de Est 2019.

"Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România, în 2017, un procent de 67,5% din populaţie beneficia de serviciul public de alimentare cu apă. Există însă diferenţe foarte mari între mediul urban şi cel rural: 96,9% din populaţia rezidentă urbană este conectată la sistemul public de alimentare cu apă, în timp ce în mediul rural procentul este de 33,5%. În ceea ce priveşte extinderea reţelelor de apă potabilă, anual s-au înregistrat creşteri semnificative, în 2017 ajungându-se la o majorare de 44,5% faţă de anul 2008. În ciuda extinderii continue, în cele mai multe sisteme de alimentare există încă reţele care şi-au depăşit durata de viaţă şi care înregistrează pierderi semnificative din cauza stării avansate de uzură", susţine Stroe.

Preşedintele ARA este de părere că toate costurile generate de implementarea unor noi măsuri inovative care să ducă la scăderea pierderilor de apă ar trebuie recuperate într-un timp cât mai scurt.

"Pornind de la aceste date concrete, pentru creşterea eficienţei operaţionale şi financiare a companiilor de apă, se impun o serie de măsuri inovative care au ca drept scop principal scăderea pierderilor de apă. Condiţia esenţială este ca toate costurile generate de implementarea acestor măsuri să fie recuperate într-un timp cât mai scurt. De asemenea, măsurile aplicate în domeniul managementului pierderilor de apă au eficienţă maximă dacă se cunoaşte foarte bine sistemul de alimentare cu apă şi dacă există o măsură exactă a debitelor de apă care intră în reţeaua de distribuţie şi a debitelor care produc venituri", declară Felix Stroe.

La rândul său, Ioan Bica, vicepreşedintele ARA, a menţionat că pentru fiecare locuitor al Uniunii Europene se exploatează anual aproape 15 tone de materiale şi se generează astfel, în medie, peste 4,5 tone de deşeuri.

"După mai bine de 30 de ani de la adoptarea conceptului dezvoltării durabile, constatăm că rezultatele sale sunt încă nesatisfăcătoare. Astfel, cantitatea de resurse naturale exploatate, cum ar fi minereuri de fier, resurse energetice fosile, minereuri nont-metalifere sau biomasă, a crescut de la 40 de miliarde de tone, în 2008, la 60 de miliarde de tone, în 2005. Pentru fiecare locuitor al Uniunii Europene se exploatează anual aproape 15 tone de materiale, generându-se, în acelaşi timp, în medie, peste 4,5 tone de deşeuri", a subliniat Bica.

Asociaţia Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 23 - 25 septembrie, la Palatul Parlamentului, Forumul Regional al Apei Dunăre - Europa de Est 2019.

În cadrul forumului vor fi organizate o serie de evenimente, precum: Conferinţa Regională din Sud-Estul Europei - Water Loss 2019, ExpoApa - expoziţia de echipamente şi tehnologii specializate pentru sectorul apei (aflată la a XXI-a ediţie), seminarul POIM 2014-2020, organizat de către ARA în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, workshop-ul economic internaţional, organizat de ARA în colaborare cu Grupul de Specialişti pentru Economie şi Statistică al Asociaţiei Internaţionale a Apei (IWA), şi în parteneriat cu Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).

Asociaţia Română a Apei promovează politicile din domeniul apei şi strategiile globale în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)