Bucureşti, 19 sep /Agerpres/ - Comisia Europeană a identificat prevederi neclare sau incomplete în Directiva privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii, iar codurile tarifare şi nivelul minim al accizelor nu au mai fost actualizate, motiv pentru care într-un raport de evaluare se menţionează că, după mai bine de 15 ani de la implementare, cadrul de impozitare existent a pierdut pasul cu dezvoltarea din sectorul energetic, potrivit unei opinii Deloitte România.

Conform opiniei, în sens larg, Directiva evaluată de către Comisia Europeană stabileşte regulile pentru impozitarea produselor energetice utilizate drept combustibil pentru încălzire ori carburant şi pe cele pentru impozitarea electricităţii. Impozitarea se realizează în sfera accizelor, iar Directiva stabileşte nivelul minim al acestora.

Principalele probleme identificate de Comisia Europeană fac referire la prevederile neclare ori incomplete din Directiva privind impozitarea produselor energetice şi a electricităţii, codurile tarifare neactualizate şi nivelul minim al accizelor ce nu a mai fost actualizat constituie principalele probleme identificate de Comisia Europeană în cel mai recent raport pe tema Directivei 2003/96/CE.

Consultanţii susţin că deşi iniţial această Directivă şi-a atins obiectivul de a asigura o funcţionare corectă şi concurenţială a pieţei energetice, Comisia Europeană subliniază că în prezent aceasta nu îşi mai atinge obiectivul dorit. În latura fiscală, cauzele identificate de Comisie pentru care Directiva "nu mai ţine pasul" cu industria sunt neindexarea nivelului minim al accizelor şi utilizarea divergentă a scutirilor de accize de către statele membre UE.

Potrivit Deloitte România, nivelul minim al accizelor aplicabile produselor energetice şi electricităţii este doar unul formal, raportul Comisiei arătând că majoritatea statelor membre aplică taxe semnificativ mai mari decât minimul stabilit prin Directivă, care, astfel, devine fără efect. Cât priveşte scutirile de accize, Comisia atrage atenţia că acestea nu sunt corelate cu politicile energetice cu privire la stimularea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor.

De asemenea, în opinie se menţionează că interpretarea legislaţiei ajunge tot mai des la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Astfel, Comisia Europeană mai atrage atenţia şi asupra prevederilor neclare ori incomplete din cadrul Directivei care au condus la interpretări diferite ale statelor membre şi la numeroase cazuri judecate la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în vederea obţinerii unei interpretări.

Spre exemplu, CJEU a clarificat prin decizia în cauza C 90/17 că producătorul de energie electrică Turbogas - Produtora Energetica SA are şi calitatea de "distribuitor" pentru energia electrică produsă pentru uz propriu şi beneficiază de scutire de la plata taxelor pentru respectiva cantitate consumată pentru uz propriu.

În România, cazuistica CJUE în domeniul accizelor rămâne mai în umbră, nefiind analizată în cadrul inspecţiilor fiscale (deşi obligatorie şi direct aplicabilă) şi nici implementată în cuprinsul Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, în contrast cu legislaţia de TVA care este mult mai rapid aliniată la interpretările CJUE.

Consultanţii susţin că, în contextul legislaţiei actuale, cum bine a fost evaluată de către Comisia Europeană, sarcina contribuabililor de conformare cu prevederi fiscale neactualizate, neclare şi rămase în urma evoluţiei sectorului energetic, devine mai împovărătoare.

Opinia despre Directiva privind impozitarea produselor energetice şi electricităţii a fost realizată de Raluca Bâldea, Director Taxe Indirecte, şi Ana Săbiescu, Senior Manager Taxe Indirecte, Deloitte România. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)