Angajatorii care nu respectă prevederile legale privind munca suplimentară vor plăti amenzi mai mari, după ce, miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege în acest sens, potrivit unui comunicat al fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung România, remis AGERPRES.

Amenda prevăzută de modificarea legislativă este cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei pentru fiecare angajat identificat ca prestând muncă suplimentară.

Până în prezent, amenda prevăzută de Codul Muncii era cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei, fără ca legea să aibă în vedere o corelare a cuantumului amenzilor cu numărul de ore suplimentare sau numărul de angajaţi care efectuează ore suplimentare.

Aplicarea unei amenzi de maximum 3.000 de lei în cazul unor companii care practicau pe larg munca suplimentară peste limita prevăzută de lege nu producea un efect disuasiv, având o valoare modică în raport cu veniturile companiilor.

Proiectul de lege a fost iniţiat de deputatul independent Adrian Dohotaru, deputatul PSD Petre Florin Manole şi senatorul PSD Gabriela Creţu, ca urmare a demersurilor din cadrul campaniei pentru Viaţă şi Muncă Decentă, derulată de mai multe ONG-uri şi organizaţii sindicale.

"Cercetarea "Orele suplimentare sau drumul către burnout", efectuată în cadrul campaniei pentru Viaţă şi Muncă Decentă de Friedrich Ebert România, Blocul Naţional Sindical şi Federaţia Sindicatelor Libere din România ne arată că expunerea prelungită la orele de muncă suplimentare influenţează negativ angajaţii prin acumularea oboselii şi epuizarea energiei, ceea ce poate influenţa atât sănătatea lor (probleme cardiace, depresie) cât şi pe cea a colegilor de muncă (prin favorizarea accidentelor de muncă)", se arată în comunicat.

Conform datelor European Working Conditions Survey (EWCS) din 2016, citate în cercetarea menţionată, peste 35% din angajaţii români muncesc mai mult de 40 de ore pe săptămână, situându-se pe locul trei din Uniunea Europeană, după Republica Cehă şi Grecia şi peste media europeană de 23%.

Orele suplimentare afectează viaţa personală şi familială a individului prin simplul fapt că reduce timpul petrecut alături de familie şi implicare scăzută în dezvoltarea copiilor. Mai precis, probabilitatea este de 0,70 ori mai mare pentru persoanele care lucrează suplimentar faţă de cele care nu au un astfel de program să nu fie satisfăcuţi cu viaţa în familie.

Efectele expunerii angajaţilor la activitatea de muncă suplimentară activează un lanţ întreg de efecte adverse în urma insatisfacţiei cu munca şi familia, epuizării profesionale, adicţiei faţă de muncă şi stării de bine: abandon, absenteism, depresie, accidente la locul de muncă şi suicid, mai spun reprezentanţii fundaţiei.

Totodată, studiul arată că orele prelungite la locul de muncă influenţează numărul de concedii medicale, ceea ce scade productivitatea cu 2% pe sectoarele industriale (auto şi construcţii nave) şi textile.

Campania pentru Viaţă şi Muncă Decentă este un proiect derulat de sindicate şi ONG-uri, care îşi propune creşterea gradului de conştientizare cu privire la condiţiile de viaţă şi muncă din România şi impulsionarea unor modificări legislative sau politici publice care să împiedice abuzurile la locul de muncă. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)