Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena nu a publicat depăşiri ale nivelului de radioactivitate la nicio staţie din lume, potrivit preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor nucleare (CNCAN).

Acesta a precizat că încă de joia trecută au început să fie efectuate măsurători ale radioactivităţii pe teritoriul României, care nu au semnalat depăşiri ale nivelului de 5 bq/mc.

"Aflând că a existat un incident cu posibile influenţe radiologice, conform procedurilor interne, ofiţerul de serviciu al CNCAN joi a luat legătura cu ofiţerul de serviciu de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru a verifica informaţia din mai multe surse. Am fost informat în paralel de către ofiţerul de serviciu şi am dat dispoziţie şi am început să analizăm situaţia măsurătorilor care se fac pe tot teritoriul României de către cele 17 laboratoare care măsoară radioactivitatea mediului atât în aer cât şi în apă, aerosoli cât şi radiaţiile gamma, al căror raport îl primim prin laboratorul de referinţă în domeniul monitorizării radioactivităţii mediului. Pot să vă confirm că în toată această perioadă cât am făcut această monitorizare pe tot teritoriul României radioactivitatea probelor de aerosoli, la o limită de avertizare de 50 Bq/mc şi de alarmare de 200 Bq (Becquerel)/mc, nu au depăşit 5 bq/pe mc, la Constanţa având 2 bq/mc, iar în Bucureşti 4,5 bq/mc. Cele mai mici valori erau la Arad, Baia, Mare, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Piatra Neamţ şi Babele", a explicat Traicu la Digi 24.

El a adăugat că debitul de doza gamma existent pe teritoriul României, cu limita de avertizare de 1 microSv/h şi de alarmare 10 microSv/h, a fost, în Bucureşti de 0,08, mai mic de 12 ori, la fel şi în la Miercurea Ciuc, Craiova, Ploieşti, valori mai mari, de 0,11, fiind înregistrate la Galaţi, Tulcea, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Iaşi.

"Facem analize comparative la 24 de ore pentru a urmări orice posibilă modificare a nivelului de variaţie a radioactivităţii atât în aerosoli cât şi în depuneri fixe şi în apă, precum şi a radiaţiilor gamma şi urmărim şi măsurătorile paralele care se fac în zona centralei de la Cernavodă de staţiile de la Constanţa, Slobozia şi Călăraşi, precum şi zona de influenţă a centralei de la Kozlodui, staţiile de la Bechet, Zimnicea, Craiova şi Drobeta Turnu Severin", a spus preşedintele CNCAN.

Întrebat de unde a primit informaţia referitoare la incidentul din Rusia şi o posibilă depăşire a nivelului de radioactivitate, Traicu a răspuns că informaţia a venit pe sursele pe care le are CNCAN, sursa principala fiind reglementatorii din Rusia şi Republica Moldova, care au anunţat că a fost un incident, dar nu au fost publicate depăşiri pe site-ul niciunei instituţii.

"Noi accesăm site-urile de informaţii ale colegilor noştri, de la regulatorii celorlate ţări, inclusiv din Rusia, dar şi Moldova, Ucraina, Bulgaria şi în principal site-ul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena, având în vedere că toate ţările membre ale AIEA, în baza tratatelor de acorduri semnate în plan internaţional au obligaţia de a măsura şi de a pune pe site informaţiile care indică o depăşire a nivelului de referinţă a radioactivităţii. Pe site-ul regulatorului din Rusia nu au apărut depăşiri şi nici în statele limitrofe nouă. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena pe site-ul său nu a publicat depăşiri ale nivelului de referinţă la nicio staţie, la nivel planetar.(...) Informaţia a venit pe sursele pe care le avem, de la regulatorii cu care suntem în legătură. În principal sursa pe care am avut-o a fost de la regulatorul din Rusia, dar şi de la cel din Republica Moldova. A venit ştirea că a fost un incident. Nu a existat nicio afişare de depăşiri de valori pe site-ul niciunei instituţii. Este uzul ca informaţia despre un incident să fie inseminată tuturor şi în primul rând este anunţat Centrul Operativ pentru situaţii de Urgenţă al Agenţiei de la Viena, care funcţionează 24 de ore din 24 pentru a gestiona informaţiile la nivel planetar", a afirmat Rodin Traicu.

Nivelul de radiaţii în oraşul Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), a crescut de până la 16 ori la 8 august, după un accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare, a anunţat marţi Agenţia meteorologică de stat din Rusia (Rosghidromet), citată de agenţia de presă TASS, potrivit Reuters.

Ministerul Apărării rus declarase iniţial că nivelul de radiaţii s-a încadrat în parametri normali după incidentul de joi, dar autorităţile din Severodvinsk au semnalat o creştere bruscă a nivelului de radiaţii pentru o perioadă scurtă de timp.

Greenpeace a anunţat că nivelul radiaţiilor (de la Severodvinsk) a crescut de 20 de ori.

Agenţia meteorologică de stat din Rusia a apreciat marţi că a fost o creştere de 4-16 ori a nivelului de radiaţii, în baza datelor obţinute după măsurarea dozei de radiaţii gamma în şase puncte din Severodvinsk.

La 8 august, Sistemul teritorial automat de monitorizare a radiaţiilor (Automatic radiation monitoring system) din Arhanghelsk a înregistrat în şase din cele opt puncte monitorizate la Severodvinsk depăşirea nivelului de radiaţii gamma de 4-16 ori faţă de indicii normali, a declarat un responsabil al Rosghidromet, Iuri Peşkov.

Valoarea medie de radiaţii pentru Severodvinsk este de 0,11 ľSv/h (micro-Sievert/oră). După vârful înregistrat de radiaţii în cursul dimineţii, valorile au început să scadă şi la ora locală 14:30 fondul de radiaţii în oraş a revenit la normal, variind între 0,13 şi 0,16 ľSv/h (micro-Sievert/oră), potrivit publicaţiei 29.ru.

Incidentul s-a produs pe o platformă pe mare în apropiere de Severodvinsk. Ministerul Apărării rus a comunicat că au decedat două persoane. Ulterior, Agenţia nucleară rusă Rosatom a anunţat că cinci dintre angajaţii săi şi-au pierdut viaţa în urma unui test eşuat, iar alţi trei au fost răniţi. Ministerul Apărării de la Moscova a clasificat informaţiile despre acest incident, iar comunicatul despre creşterea nivelului de radiaţii a fost retras de pe internet.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)