Cantitatea de masă lemnoasă recoltată în anul 2018 a fost de 19,462 milioane metri cubi (volum brut), cu 1,146 milioane mc mai mult faţă de anul 2017, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 36,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 33,8%, stejarul 10,5%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,8%.

Potrivit INS, în 2018 volumul de masă lemnoasă recoltată a fost cu 8,8% mai mare decât în anul 2014.

Lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 95,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

"Conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 metri cubi/an din pădurile pe care le au în proprietate", precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 12,713 milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 65,3% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (30,2%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (4,5%).

În 2018, comparativ cu 2017, volumul de lemn recoltat din pădurile proprietate privată a crescut cu 16,2%, din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 15,3%, din păduri proprietate publică a statului cu 0,3%, iar din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 10,7%.

Produsele lemnoase principale au reprezentat 70,8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 20,3% şi produsele lemnoase de igienă 8,9%.

Volumul de masă lemnoasă recoltată din produse principale a crescut cu 13,5% şi a scăzut din produse secundare cu 9,5%, iar din produse de igienă cu 4,4% .

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 28,2% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 21,3% din regiunea Centru, 14,0% din regiunea Nord-Vest, 12,8% din regiunea Vest, 9% din regiunea Sud-Muntenia, 7,4% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,9% din regiunea Sud-Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea la regiunea de dezvoltare Nord-Est (44,2%), diverse specii moi la Sud-Est (22,2%), diverse specii moi la Sud-Muntenia (23,5%), stejar la Sud-Vest-Oltenia (13,7%), stejar la Vest (26,5%), stejar la Nord-Vest (18,3%), răşinoase la Centru (29,4%) şi diverse specii moi la Bucureşti-Ilfov (1,3%).

La nivel de judeţe cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (13,2%), urmat de Harghita (6,7%), Neamţ (6,4%), Bacău (5,2%) iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Ialomiţa şi Olt (0,5%), Ilfov şi Brăila (0,4%) şi Constanţa, Galaţi şi Teleorman (0,3%).

În 2018, s-au efectuat tăieri de conservare pe 62% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 35,5%, tăieri de regenerare în crâng pe 20% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,5%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,3% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)