Ministerul Finanţelor Publice prevede, în proiectul de rectificare bugetară, o majorare, pe sold, a veniturilor bugetului de stat pe anul 2019 cu 2,251 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 285,7 milioane lei.

Conform proiectului, publicat marţi dimineaţa pe site-ul MFP, în cazul veniturilor, influenţa se reflectă în principal pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit plus 1,608 miliarde lei, ca urmare a unor măsuri asumate de ANAF, dar şi a unei colectări mai bune a impozitului pe profit de la bănci; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice plus 86,2 milioane lei; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice plus 130,8 milioane lei; impozite şi taxe pe proprietate plus 352,9 milioane lei, ca urmare a introducerii în buget a veniturilor estimate din taxa pe activele bancare.

Taxa pe valoarea adăugată va fi menţinută la nivelul programului de la lege, ca urmare a măsurilor întreprinse de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în vederea creşterii gradului de colectare şi conformare dar şi a efectelor măsurii de restructurare financiară, cu minus 2,9 miliarde lei reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2019 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale, precizează Nota de fundamentare a proiectului.

În cazul accizelor este prevăzut un plus de 481,7 milioane lei ca urmare a majorării accizei totale pentru ţigarete şi a introducerii băuturilor răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate, iar la alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii un plus de 271,5 milioane lei.

La capitolul taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi este prevăzut un minus de 65,2 milioane lei, la impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale un plus de 67,3 milioane lei, la contribuţii de asigurări sociale un plus de 79,8 milioane lei, la venituri nefiscale un plus de 1,495 miliarde lei.

Sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 sunt în scădere cu 1,155 miliarde lei, în timp ce alte sume primite de la UE pentru programe operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă sunt în creştere cu 1,8 miliarde lei.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat anul 2019 se majorează, pe sold, cu suma de 285,7 milioane lei, influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat fiind: cheltuielile de personal se diminuează cu 136,5 milioane lei; cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 88 milioane lei; cheltuielile cu subvenţiile se diminuează cu 381,3 milioane lei; transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1,345 miliarde lei; alte transferuri se majorează cu 1,222 miliarde lei; proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 170,9 milioane lei; cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 421,4 milioane lei; proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 1,867 miliarde lei; alte cheltuieli cresc cu 62,3 milioane lei; fondurile de rezervă se majorează cu 566,4 milioane lei; cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 59,9 milioane lei; cheltuielile de capital scad cu 32,3 milioane lei; rambursările de credite externe şi interne cresc cu 70,6 milioane lei.

În ceea ce priveşte veniturile bugetului general consolidat, acestea se majorează, pe sold, cu suma de 3,752 miliarde lei.

Astfel, bugetele componente ale bugetului general consolidat care înregistrează majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +2,251 miliarde lei, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale +3,719 miliarde lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +834,3 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +45,1 milioane lei. Diminuări ale veniturilor s-au înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat -1,442 miliarde lei şi bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii -415,6 milioane lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 3,959 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menţine la nivelul de 2,76% din PIB cât s-a stabilit iniţial, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.

Aceasta semnalează că s-au diminuat creditele bugetare ale unor ordonatori principali de credite, printre care Ministerul Educaţiei Naţionale, cu 1,03 miliarde de lei, deoarece execuţia la semestrul I este de 46% din bugetul aprobat. S-au propus reduceri ale cheltuielilor bugetare de personal, cu 400 milioane lei (suma rămasă asigurând plata salariilor până la sfârşitul anului, titlurile executorii şi aplicarea Legii nr. 85/2016), ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,5 milioane lei (media lunară rămasă pentru semestrul al doilea este cu 12% mai mare decât media plăţilor pe primele 6 luni, reducerea propusă reprezentând suma blocată de 10% potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice), ale celor privind transferurile între unităţi ale administraţiei publice cu 109,4 milioane lei, reprezentând suma blocată de 10% potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, alte cheltuieli cu 80 milioane lei ca urmare a economiilor înregistrate la dobânzi legale aferente sentinţelor judecătoreşti, ale celor privind activele nefinanciare cu 20 milioane lei, media lunară rămasă pentru semestrul al doilea fiind cu 226% mai mare decât media plăţilor pe primele 6 luni.

De asemenea, la asistenţă socială se propune diminuarea cu 440 milioane lei, din cauza nederulării programului "Merg la şcoală", întrucât până în prezent actul normativ necesar derulării programului nu a fost promovat.

"Media rămasă de cheltuit pentru semestrul II la acest titlu, cu 84% mai mare decât media lunară a plăţilor pe primul semestru, permite derularea în continuare a actualului program pentru rechizite şcolare destinat copiilor din familii cu venituri reduse aflaţi în învăţământul primar şi gimnazial", se mai menţionează în Nota de fundamentare.

La cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, se propune suplimentarea creditelor bugetare cu 30 milioane de lei şi a celor de angajament cu 250 milioane lei pentru proiectul privind educaţia timpurie şi proiectul ROSE privind învăţământul secundar.

Totodată, pentru învăţământul universitar, prin rectificare se propune majorarea cheltuielilor cu suma de 500 milioane lei asigurată prin majorarea veniturilor proprii cu suma de 250 milioane lei şi reglementarea utilizării disponibilităţilor din anii anteriori în limita sumei de 250 milioane lei.

La Ministerul Fondurilor Europene este prevăzută o diminuare cu 681,9 milioane lei, execuţia la semestrul I fiind de 18% din bugetul aprobat. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (minus 663,2 milioane lei), propunerea de rectificare având în vedere, de asemenea, gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de, 17,62%, media plăţilor lunare fiind de 65,46 milioane lei/lună, iar media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 195,34 milioane lei/lună.

De asemenea, economii s-au identificat la cheltuieli de personal (minus 17 milioane lei), media plăţilor lunare fiind de 1,28 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 1,65 milioane lei/lună, la bunuri şi servicii (minus 1,7 milioane lei), media plăţilor lunare fiind de 0,37 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 0,55 milioane lei/lună.

Ministerul Cercetării şi Inovării are prevăzută o diminuare de 369,1 milioane lei, în condiţiile în care execuţia la semestrul I este de 26% din bugetul aprobat.

Se propun reduceri ale cheltuielilor bugetare astfel: cheltuieli de personal - cu 2,1 milioane lei (suma rămasă după rectificarea bugetară asigură plata drepturilor salariale până la finalul anului), bunuri şi servicii - cu 1,8 milioane lei. La titlul "Alte transferuri" s-a anulat suma de 65,2 milioane lei reprezentând reţinerea de 10%, asigurându-se o medie lunară rămasă de cheltuit în semestrul II cu 91% mai mare decât media plăţilor pe primele 6 luni. De asemenea, au fost efectuate reduceri la proiecte cu finanţare din FEN postaderare 2014-2020, respectiv minus 300 milioane lei, având în vedere atât gradul de utilizare în primul semestru (1,4% din prevederile anuale), cât şi nedemararea unor proiecte pe care ministerul şi-a propus să le implementeze începând cu acest an.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pierde 310,4 milioane lei, execuţia la semestrul I fiind de 34% din bugetul aprobat. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia pe primul semestru al anului 2019 raportată la prevederile bugetare anuale şi diminuarea sumelor reţinute în proporţie de 10%. S-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice - 277,4 milioane lei.

Propunerea de rectificare are în vedere gradul de execuţie al cheltuielilor pe primele 6 luni de 33%, media plăţilor lunare fiind de 109,7 milioane lei/lună, media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, fiind de 176,6 milioane lei/lună.

La subvenţii este prevăzut un minus de 29,4 milioane lei, sumă mai mică decât reţinerea de 10%, respectiv 30 milioane de lei, la cheltuieli de capital -4,2 milioane lei unde execuţia a reprezentat 3,2% din prevederile anuale, media plăţilor lunare fiind de 0,2 milioane lei/lună, iar media rămasă de utilizat pe următoarele 6 luni, după rectificare, este de 6,1 milioane lei/lună.

La Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat este prevăzut un minus de 243 milioane lei, execuţia la semestrul I fiind de 1,5% din bugetul aprobat. S-au identificat economii în principal la: alte transferuri -232,6 milioane lei, bunuri şi servicii -2,2 milioane lei, proiecte cu finanţare din FEN postaderare 2014-2020 - 10 milioane lei.

Ministerul Economiei are un minus de 225,6 milioane lei per sold. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru raportată la prevederile bugetare aprobate pe anul 2019. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-200 milioane lei), investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat (-122,5 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a fost de 0,9%), investiţii ale ministerului şi instituţiilor subordonate (-20 milioane lei, unde execuţia semestrială raportată la prevederile anuale a reprezentat 10,4%), bunuri şi servicii (-7 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-3,8 milioane lei). S-au asigurat sume pentru majorarea contribuţiei statului la operatorii economici din industria de apărare de sub autoritatea ministerului (105,2 milioane lei) şi pentru programele de conservare şi închidere a minelor (8,7 milioane lei).

Şi Secretariatul General al Guvernului are un minus de 143,6 milioane lei per sold. Principalele diminuări au avut în vedere execuţia scăzută pe primul semestru al anului 2019. S-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii (-100 milioane lei), proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-30 milioane lei), subvenţii (-30 milioane lei) şi alte transferuri (-56,6 milioane lei), cheltuieli de personal (-11 milioane lei) şi cheltuieli de capital (-10 milioane lei. Pentru finanţarea cultelor religioase recunoscute în România s-au alocat suplimentar 97 milioane lei.

Ministerul Apelor şi Pădurilor are un minus de 138,9 milioane lei. S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-61,9 milioane lei), cheltuieli de capital (-60 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-10 milioane lei), bunuri şi servicii (- 6 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-un milion lei).

Proiectul de rectificare prevede o diminuare cu 128,8 milioane lei la Ministerul Transporturilor. S-au identificat economii în principal la: transferuri către instituţiile publice şi companiile naţionale din subordinea/coordonarea ministerului -100 milioane lei; proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile -70 milioane lei; proiecte de investiţii finanţate din fonduri rambursabile -50 milioane lei; bunuri şi servicii -2,8 milioane lei; cheltuieli de personal -2,8 milioane lei (suma asigură plata în integralitate a salariilor până la finele anului).

S-au alocat fonduri pentru derularea investiţiilor agenţilor economici de sub autoritatea ministerului (83 milioane lei) şi pentru plata rambursărilor de credite externe (13,8 milioane lei).

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor are prevăzut un minus de 106,5 milioane lei.

Pe de altă parte, din bugetul de stat au fost suplimentate creditele bugetare astfel la Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale, cu 2,243 miliarde lei, din care +2,15 miliarde lei contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, plus 566,352 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, +56,734 milioane lei pentru rambursări de credite în contul împrumuturilor preluate de Ministerul Finanţelor Publice în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică. Minusuri sunt prevăzute la subvenţii - Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale (-329,446 milioane lei) şi la transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat (minus 200 milioane lei).

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice are un plus de 970,5 milioane lei per sold, propunere care are în vedere asigurarea a 1.500 milioane lei pentru PNDL şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie precum şi necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe.

Bani în plus primeşte şi Serviciul Român de Informaţii (plus 396,5 milioane lei, per sold) pentru cheltuieli de personal (+356,8 milioane lei); bunuri şi servicii (+14 milioane lei); subvenţii acordate instituţiilor din subordine (+23,5 milioane lei); drepturi de pensie (+17,1 milioane lei); cheltuieli de investiţii (+15 milioane lei).

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are o creştere de 326,4 milioane lei per sold, în principal prin majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 517,4 milioane lei şi a cheltuielilor de personal cu 50 milioane lei. Este prevăzută o diminuare cu suma de 200 milioane lei la transferuri între unităţi ale administraţiei publice care înregistrează un nivel scăzut al execuţiei.

La Ministerul Mediului este prevăzută o creştere de 92,2 milioane lei per sold, propunere care are în vedere, în principal, asigurarea sumei de 135 milioane lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 258/2018. S-au identificat economii la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-100 milioane lei).

Pentru Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe au fost actualizate fondurile alocate pentru alegerile prezidenţiale, ca urmare a modificărilor legislative aprobate în cursul acestui an. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

Citiţi şi:

* MFP propune o rectificare bugetară pozitivă; cele mai mari diminuări de bugete la Educaţie, Fonduri Europene şi Cercetare