Necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării, dar necunoscuta este "cum se vor face ajustările", cu ce efecte pentru oameni şi firme şi pe ce orizont de timp, susţine Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, într-un articol postat pe pagina de internet a instituţiei.

Potrivit acestuia, ţări cu vulnerabilităţi accentuate de politici fiscale pro-ciclice, deficite externe şi creşterea îndatorării ce au fost alimentate de mişcarea neîngrădită a capitalurilor (specifică Pieţei Unice) şi de insuficienţa mijloacelor macroprudenţiale au suferit corecţii dureroase după 2009. Această realitate reclamă prudenţă şi cumpătare în politicile economice manifestate în domeniul fiscal-bugetar prin acumularea de spaţiu fiscal.

"Chiar dacă legislaţia europeană va suferi simplificări şi, poate, extinderi - printr-o 'capacitate fiscală' europeană - România este bine să onoreze litera şi, mai ales, spiritul exprimate de Legea Responsabilităţii Fiscale. Acest spirit implică transparenţă, predictibilitate şi comprehensivitate în construcţia şi execuţia bugetelor publice, un regim fiscal echitabil", spune Daniel Dăianu.

El afirmă că spaţiul fiscal este vital în economii emergente, care prin definiţie nu emit monedă de rezervă. Aceste economii au nevoie de "tampoane" adecvate, mai ales în vremuri cu incertitudini mari şi pieţe financiare uşor schimbătoare. Leul nu este monedă de rezervă, iar BNR nu are spaţiul de manevră al unor bănci centrale mari. De aceea, dezechilibrele trebuie să ne preocupe în mod serios, pentru a evita deteriorarea stabilităţii financiare, a evaluării riscului suveran, a finanţării şi dinamicii economiei.

"Datoria publică este la un nivel rezonabil, de circa 35% din PIB în 2018, conform metodologiei UE, dar adâncirea 'deficitelor gemene' în ultimii ani, în special a celui extern (deficitul de cont curent va depăşi probabil 5% din PIB în acest an), cu o structură în deteriorare a finanţării, singularizează România faţă de alte state membre din regiune; o corecţie este necesară în politica fiscal-bugetară", susţine Daniel Dăianu.

El declară că exodul de capital uman, deficitul în creştere de forţă de muncă explică majorări salariale pentru atenuarea fenomenului. Dar dezechilibre externe excesive nu iartă şi pot reclama ajustări drastice când mediul internaţional devine nefavorabil; creşterile de venituri trebuie să aibă în vedere mersul productivităţii, al competitivităţii economiei.

"O calibrare adecvată a mixului de politici macroeconomice este esenţială pentru protejarea echilibrelor. Aceste politici trebuie să ţină cont de interesele pe termen mediu şi lung ale economiei româneşti, să evite măsuri ad-hoc, nefundamentate analitic, ce sunt contraproductive. Politicile trebuie să fie sustenabile", spune Daniel Dăianu.

Conform preşedintelui Consiliului Fiscal, problema armonizării politicilor economice este cu atât mai acută cu cât reperele de atins nu se limitează la managementul situaţiei curente, ci au de urmărit un obiectiv foarte ambiţios - aşa cum a fost propus de raportul elaborat sub egida Comisiei Naţionale, precum şi de Planul de Acţiune asociat - acela al adoptării monedei euro şi, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb - ERM2, dar cu deficite mari nu se poate adera la zona euro, nici intra în ERM2.

Potrivit lui Daniel Dăianu, creşterea veniturilor fiscale este necesară având în vedere subfinanţarea unor bunuri publice de bază - educaţie, sănătate, infrastructura de bază. Venituri fiscale de circa 26% din PIB sunt considerabil sub pretenţiile şi nevoile unui stat membru al UE.

De asemenea, el subliniază faptul că majorarea veniturilor fiscale are de considerat şi noua Lege a pensiilor. Această lege urmăreşte reaşezarea sistemului de pensii pe baze mai echitabile, însă are un impact major asupra bugetului public şi va complica mult efortul de reducere a deficitului său structural.

"Deşi modalităţi concrete de corecţie fiscal-bugetară sunt temă de dezbateri publice şi politice - ele putând fi realizate atât prin majorarea veniturilor (creşterea ratelor, a eficienţei colectării, sau a ambelor, în cazul celei din urmă prin informatizare şi combatere fermă a evaziunii şi 'optimizărilor' fiscale), cât şi printr-o ajustare a structurii cheltuielilor publice, cu respectarea principiului eficienţei - necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Necunoscuta este deci 'cum se vor face ajustările' cu ce efecte pentru oameni şi firme şi pe ce orizont de timp", spune Daniel Dăianu. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)