Amnistia fiscală ar trebui să aibă un caracter excepţional pentru că acordarea unei astfel de restructurări în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă şi poate duce la concluzia că neplata obligaţiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanţare, consideră specialiştii EY România.

"Se înţelege că guvernanţii încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluţia găsită de guvernanţi pentru a nu creşte taxele? Aşa cum ne-a arătat istoria, creşterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici. Prin acest proiect, contribuabilii au ocazia să îşi achite obligaţiile fiscale restante, obţinând ştergerea obligaţiilor fiscale accesorii. De multe ori, tocmai aceste obligaţii fiscale accesorii, care cresc datoria ca un bulgăre de zăpadă, duceau contribuabilul în imposibilitatea achitării obligaţiilor fiscale în ansamblul lor (...) Acest lucru nu înseamnă că amnistia este o soluţie la care putem apela de fiecare dată. Amnistia fiscală ar trebui să aibă un caracter excepţional. Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligaţiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanţare. În plus, caracterul excepţional al amnistiei fiscale este întărit şi de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenţei. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor", susţine Costin Manta, senior manager în cadrul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică al EY România.

Pe de altă parte, în viziunea specialistului, în lipsa amnistiei, mulţi dintre contribuabilii cu obligaţii fiscale restante nu le vor putea achita.

"De multe ori fiscul nu poate acoperi aceste obligaţii prin executare silită, existând riscul intrării în insolvenţă cu efecte pe întreg lanţul comercial. Astfel, vor exista în continuare două categorii de contribuabili: cei care îşi plătesc obligaţiile fiscale şi cei care nu. Prin condiţiile impuse de proiectul de amnistie, cei care doresc să beneficieze de această facilitate vor trebui să achite obligaţiile fiscale principale, nemaiavând un avantaj major faţă de contribuabilii care oricum îşi plăteau obligaţiile fiscale la timp. În plus, fiscul ar trebui să acorde facilităţi contribuabililor buni platnici tocmai pentru a recompensa comportamentul corect al acestora. Un exemplu poate fi acordarea de reduceri pentru plata obligaţiilor fiscale la termen. De asemenea, contribuabilii disciplinaţi pot fi recompensaţi printr-un grad de risc scăzut ce poate reduce frecvenţa sau amploarea inspecţiilor fiscale, prioritate la rambursarea TVA, obţinerea de certificate de amânare la plata TVA în vamă etc.", precizează Manta.

Conform datelor cuprinse într-un comunicat de presă al EY România, la finalul anului 2018 existau datorii fiscale restante de aproximativ 30 de miliarde de lei, dintre care doar aproximativ 500 de milioane de lei au fost "stinse", în primele patru luni ale acestui an.

În acest context, o serie de ţări din Uniunea Europeană (UE) au apelat la programe de amnistie similare în ultimii ani, cum ar fi Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia şi Spania, dar şi state precum Australia, Canada şi Statele Unite ale Americii, pentru a atrage la buget creanţele fiscale greu de colectat prin alte mijloace. "România a apelat, de asemenea, în trecut la programe de amnistie, unele dintre acestea presupunând îndeplinirea unor cerinţe complexe", notează sursa citată.
 
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat, recent, că autorităţile iau în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale, pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei.

Potrivit acestuia, măsurile de acordare a unor facilităţi fiscale se vor aplica în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel: măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion de lei care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

Teodorovici a subliniat că sectorul privat va fi principalul beneficiar al măsurii.

Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)