Pescarii ar putea primi subvenţii de la stat la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, sumele alocate fiind estimate la 5,5 milioane de euro/an, se arată într-un proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care face parte dintr-un program mai amplu de sprijinire a producătorilor din sectorul pescăresc.

"Desfăşurarea activităţii de pescuit comercial depinde de condiţiile meteorologice. Astfel, zilele de pescuit comercial se reduc ca urmare a furtunilor, a vânturilor care generează valuri mari, a ploilor, a gerului şi instalării podului de gheaţă. Totodată, se instituie în fiecare an o perioadă de prohibiţie generală a pescuitului pentru protecţia reproducerii şi creşterii puietului cu scopul refacerii resurselor piscicole, care durează 60 de zile. Din considerentele mai sus prezentate, minim 3 (trei) luni pe an ( 25% din an) pescarii nu au nici o sursă de venituri. Ca urmare, pentru stabilizarea forţei de muncă în zonele defavorizate economic, cum este şi Delta Dunării, şi mai ales pentru încurajarea tinerilor să desfăşoare activităţi de pescuit comercial, măsura acordării de subvenţii pentru pescarii comerciali la nivelul salariului minim pe economie pentru trei luni pe an, din care două luni sunt corespunzătoare perioadei de prohibiţie, respectiv o lună pentru ianuarie, este necesară şi oportună", se arată în proiect.

Costurile estimate pentru aplicarea unui astfel de program se ridică la circa 5,5 milioane de euro/an şi vor fi alocate din bugetul MADR şi cel al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

De asemenea, în cadrul acelaşi program dedicat sectorul pescăresc, se prevede promovarea unui program intitulat "Tânărul pescar" care constă în sprijinul pescarilor cu vârsta până la 40 ani.

"Instituirea unui program 'Tânărul pescar' are rolul de de a sprijini tinerii pentru: achiziţionarea unei ambarcaţiuni noi, achiziţionarea unui motor nou cu eficienţă ridicată şi nepoluator/poluare redusă; achiziţionarea de unelte de pescuit selective; formare şi atestare profesională. Prin acest program se asigură atragerea tinerilor către activităţile de pescuit comercial şi realizarea de valoare adăugată la peştele capturat, plus valoare care rămâne în zona pescărească şi întregeşte veniturile pescarilor", se menţionează în document.

MADR a estimat că sprijinul financiar pentru programul "Tânărul pescar" se ridică la o sumă similară de 5,5 milioane de euro pe an.

O altă măsură de sprijin în acest sector vizează darea în folosinţă gratuită a terenurilor necesare pentru realizarea de adăposturi pescăreşti şi standardizarea adăposturilor pescăreşti.

"Activitatea de pescuit comercial nu se poate desfăşura în absenţa unor adăposturi pentru pescari care sunt importante pentru asigurarea securităţii şi confortului pescarilor in situaţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, în situaţii de forţă majoră. Măsura are în vedere menţinerea igienei locului, a unui mediu curat, precum şi a sănătăţii umane, odată cu asigurarea continuităţii activităţii de pescuit în bune condiţii. Pentru construirea adăposturilor pescăreşti este necesar ca pescarilor, asociaţiilor de pescari să li se atribuie în folosinţă gratuită terenurile pentru edificarea acestor construcţii", se arată în proiect.

Reprezentanţii MADR susţin că este oportună standardizarea a două tipuri de adăposturi, unul pentru interiorul Deltei, şi un altul pentru regiunea costieră, pentru a înlătura posibilitatea existentei a mai multor tipuri de adăposturi şi pentru a realiza o imagine uniformă şi relaţionată cu teritoriul la care se raportează. Măsura este valabilă şi în cazul terenurilor aflate în regim silvic. Costuri estimate numai pentru adăposturile tip container sunt de circa 500.000 euro.

"Sunt nişte lucruri pe care le-am discutat cu pescarii şi cu cei mari, dar şi cu cei mici de la Marea Neagră, am discutat un astfel de program cu reprezentanţii Comisiei. Aici în aceste program ne-am propus nişte ţinte, să menţinem activitatea în Deltă, să menţinem tinerii acolo, să facem adăposturi pescăreşti ca să nu mai doarmă prin bărci, să putem dota tinerii cu o barcă cu un motor mai uşor şi cu unelte de pescuit şi să nu mai fie tentaţi să facă altceva. Vrem să le dăm bani trei luni cât e prohibiţie. De asemenea, urmărim să dăm şi compensaţii pentru pagubele pe care le fac păsările ihtiofage, dar şi să echilibrăm numărul de păsări exact aşa cum intenţionează şi Comisia Europeană", a declarat recent pentru AGERPRES Daniel Botanoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Aceste măsuri de sprijin fac parte dintr-un program amplu care vizează şi anumite măsuri fiscale în sectorul pescăresc precum: fiscalizarea activităţii de pescuit comercial la scară mică pentru fiecare pescar la o normă de venit minimă; înregistrarea gratuită la Registrul Comerţului, dar şi măsuri de îmbunătăţire a ecosistemelor acvatice prin decolmatarea canalelor, gârlelor şi asigurarea alimentării cu apă curată a lacurilor, bălţilor şi ghiolurilor; dezvoltarea resurselor piscicole prin realizarea de populări de susţinere, redeschiderea comunicării ansamblului lagunar Razelm-Sinoe cu Marea Neagră. De asemenea, programul prevede şi dezvoltarea şi refacerea resurselor piscicole, realizarea şi promovarea unor centre de procesare a peştelui, promovarea unor pensiuni familiale cu specific pescăresc.

În ceea ce priveşte decolmatarea canalelor, gârlelor şi asigurarea alimentării cu apă curată a lacurilor, bălţilor şi ghiolurilor, documentul MADR arată că acest lucru s-ar putea face în circa 5 ani, iar costurile estimate pentru decolmatare sunt de 500 de milioane de euro.

"Dunărea transportă anual circa 67 milioane tone de aluviuni care asigură creşterea anuală a Deltei Dunării cu aproximativ 40 de metri, dar contribuie totodată la colmatarea canalelor, gârlelor, lacurilor şi ghiolurilor din Delta Dunării. Ca urmare a scăderii drastice a adâncimilor de apă, a turbidităţii crescute a apei, structura speciilor s-a modificat în detrimentul speciilor valoroase, iar pierderile de peşte datorate păsărilor ihtiofage au crescut. În acest context, se impune decolmatarea în primul rând a canalelor şi gârlelor de legătură pentru refacerea sistemului de alimentare a lacurilor şi ghiolurilor cu apă proaspătă pentru însănătoşirea habitatelor piscicole naturale. Responsabilitatea realizării lucrărilor de decolmatare revine ARBDD care este administratorul statului pentru resursele de peşte şi totodată responsabilul cu protecţia biodiversităţii din Delta Dunării", se menţionează în proiectul Ministerului Agriculturii.

Documentul mai prevede şi redeschiderea comunicării ansamblului lagunar Razelm-Sinoe cu Marea Neagră şi decolmatarea tuturor amenajărilor piscicole. "Fermele de ciprinicultură active (ramură a pisciculturii care se ocupă, în special, cu creşterea crapului - n. r.) însumează o suprafaţă totală de 77.919 hectare, iar în primă faza cel puţin 30% dintre acestea, înglobând şi pepinierele ciprinicole care sunt în suprafaţă totală de 6.120 hectare, ar trebui supuse eşalonat lucrărilor de decolmatare. Costul decolmatării pentru un hectar de amenajare piscicolă se ridică la minimum 45.000 lei, ceea ce reprezintă pentru o suprafaţă de 23.375 hectare, corespunzătoare primei faze, o sumă totală de 1.051.875.000 lei, respectiv 228.668.478 euro", se arată în proiect.

Decolmatarea întregii suprafeţe ar conduce la un efort bugetar de circa 3,5 miliarde de euro, adică 736,6 milioane de euro.

De asemenea, pentru dezvoltarea acvaculturii sunt avute în vedere instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, acordarea de plăţi directe, creşterea producţiei de peşte de consum livrat pe piaţă şi sprijin financiar pentru folosirea energiei neconvenţionale.

Măsuri fiscale vizează scăderea impozitului pe construcţii în acvacultură la nivelul impozitului pe construcţiile din agricultură, scutirea de impozit pentru amenajările situate în arii protejate, dar şi compensaţii pentru diminuarea pierderilor produse de păsările ihtiofage în fermele de acvacultură şi reducerea efectivelor de păsări ihtiofage la un nivel de conservare favorabil.

În 2018, producţia estimată a României din acvacultură şi pescuit a fost de circa 22.064,3 tone din care: 10.884,6 tone din acvacultură, circa 3.434,7 tone din pescuit comercial în ape interioare, iar din pescuit la Marea Neagră, aproximativ 7.744,9 tone.

Suprafaţa totală amenajată pentru acvacultură în anul 2018 a fost de circa 90.320 hectare, conform datelor existente în Registrul Unităţilor de Acvacultură actualizat la finele anului 2018 .

Din punct de vedere al tipurilor de unităţi existente la nivelul anului trecut, pepinierele reprezintă 1.403,97 hectare, crescătoriile 53.238,33 hectare, iar amenajările combinate (pepiniere şi crescătorii) 35.678,11 hectare.

Pe regiuni de dezvoltare, regiunea cu suprafaţa cea mai mare amenajată pentru acvacultură este de departe Regiunea Sud-Est, cu 49.598,3 hectare unde, cel mai mare bazin al acvaculturii, judeţul Tulcea - Delta Dunării, cuprinde 35.509,76 ha .

Producţia din acvacultură la nivelul anului 2018 a fost de 10.884,625 tone. Se observă că ponderea cea mai mare a producţiei realizate este reprezentată de regiunea de dezvoltare Nord-Est cu 31% din totalul producţiei naţionale, urmată de regiunile de dezvoltare Sud, Sud-Est, Nord-Vest şi Centru cu o pondere cuprinsă între 11 şi 20 %. Ponderea foarte mică a producţiei realizate în regiunile Sud-Vest şi Bucureşti-Ilfov se datorează faptului că în această regiune majoritatea amenajărilor piscicole sunt crescătorii în care se practică preponderent pescuitul recreativ.

Potrivit MADR, în ceea ce priveşte ponderea speciilor de cultură în cadrul producţiei raportate, crapul reprezintă principala specie (3.509,5 tone), alături de complexul speciilor asiatice, 2.164 tone novac şi 1.554,9 tone sânger. Aceste specii, crescute, în mare majoritate la nivelul ţării, în policultură, reprezintă peste 65 % din producţia totală, obţinută la nivelul anului 2018. Acestea sunt urmate de producţia de păstrăv, ce include păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, cu 2.465,7 tone şi producţia de caras, de 698,1 tone.

Capturile de peşte înregistrate din pescuit comercial în anul 2018 au fost de circa 11.179,7 tone peşte din care 3.434,7 tone reprezintă capturile înregistrate în apele interioare, iar 7.744,9 tone din capturile înregistrate în Marea Neagră.

Capturile de peşte înregistrate din pescuit comercial în anul 2018 au fost mai mici faţă de anul 2017, când s-au înregistrat 13.143,2 tone peşte, din care 3.592,1 tone capturile din ape interioare, iar 9.551,1 tone din Marea Neagră.

"Pescuitul comercial în apele interioare se desfăşoară în bazinele acvatice naturale care constituie domeniul public naţional: Dunăre, Delta Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoie - ultimile două fiind cuprinse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, râul Prut şi lacurile de acumulare de pe râurile Siret şi Olt. Cele mai importante zone de pescuit în ape interioare în scop comercial sunt Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi fluviul Dunărea", se arată în statistica MADR.

Pescuitul este practicat cu unelte fixe sau în derivă, folosind ambarcaţiuni mici din lemn. În apele interioare nu se practică pescuitul mecanizat.

Capturile de peşte înregistrate din pescuit comercial în apele interioare în anul 2018 au fost de 3.434,7 tone, cantităţile cele mai mari fiind înregistrate în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (87,5%). Analiza capturilor pe specii în apele interioare arată că în anul 2018, ponderea principalelor specii capturate a fost: caras (46,83%), plătică (11,27%), babuşcă (7,24%), ştiucă (6,43%), scrumbie (5,2%), somn (4,37%), crap (4,02%) şi ciprinide asiatice (3,28%).

În România, la nivelul anului 2018 au activat 2002 pescari şi au fost emise 772 licenţe pentru pescuitul comercial.

În ceea ce priveşte captura de peşte înregistrată din pescuit comercial la Marea Neagră, aceasta a depăşit anul trecut 7.744,9 tone. Ponderea principalelor specii capturate a fost: rapană (94,65%), midii (9,97%), calcan (0,74%), hamsie (0,40%), stavrid (0,38%) şi şprot (0,41%). AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)