Pierderile de producţie estimate în acest an din cauza fenomenelor meteo extreme sunt de câteva zeci de milioane de lei, iar suprafaţa afectată în diferite grade la nivel naţional se ridică în prezent la aproximativ 50.000 de hectare, susţine ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Într-un interviu acordat AGERPRES, şeful MADR a vorbit despre situaţia culturilor agricole însămânţate în toamna lui 2018 şi stadiul recoltării, declarându-se optimist în privinţa recoltei de cereale din acest an, în pofida vremii nefavorabile.

Daea a subliniat că "nu ne mai dăm jos de pe podium" în clasamentul european, în condiţiile în care anul trecut au fost înregistrate cele mai bune rezultate din istorie, cu producţii record la grâu, porumb şi floarea soarelui, România clasându-se pe locul trei în Uniunea Europeană cu o recoltă totală de cereale de aproape 32 de milioane de tone.

În plan politic, ministrul Agriculturii a precizat că nu comentează acele "liste negre"cu posibilii miniştri remaniaţi, unde numele său apare tot mai des, afirmând că datoria sa este să îşi facă treaba pe baza Programului de Guvernare pe care l-a aprobat Parlamentul României şi pe care îl urmăreşte "zi de zi şi ceas de ceas".

AGERPRES: România a fost "măturată" anul acesta de o serie de fenomene meteo extreme. Cum arată la ora actuală culturile agricole şi care sunt zonele cele mai afectate?
Petre Daea: Din nefericire se văd efectele produse de aceste fenomene extreme. Avem pierderi de recoltă în partea de est a ţării, în zonele din Tulcea şi în Constanţa, unde seceta a afectat culturile, în mod deosebit pe cele prăşitoare, şi unde încă nu putem să irigăm. Au fost căderi de grindină şi sunt culturi afectate în diferite grade, unele au fost chiar total distruse şi evident că suprafeţele respective au fost re-însămânţate. S-a recoltat ce s-a putut recolta şi s-a reînsămânţat sau pur simplu nu s-a recoltat şi s-a intrat la pregătirea terenului şi la înfiinţarea de noi culturi pentru a nu lăsa terenul gol şi a atenua efectele negative pe care le-au înregistrat fermierii în momentul distrugerii culturilor. Este o pierdere pentru fermieri. Se pierd banii pe care i-au cheltuit pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor.

AGERPRES: La cât estimaţi pierderea de producţie până în prezent şi care este suprafaţa afectată la nivel naţional?
Petre Daea: Estimez o pierdere de câteva zeci de milioane de lei la nivel naţional. Ca suprafaţă avem în jur de 50.000 de hectare cu culturi, păşuni şi fâneţe, afectate în diferite grade. Dar dacă ne raportăm la suprafaţa agricolă de 14,8 milioane hectare reprezintă foarte puţin, undeva sub 1%, aproximativ 0,33%, şi poate fi inclusă în pierderile tehnologice. Sunt însă şi unele probleme privind deprecierea calitativă a unor culturi, punctual însă, în anumite zone.

AGERPRES: A început recoltatul la grâu, iar la orz şi orzoaică este aproape de final. Pe ce producţii mizaţi anul acesta, după toate recordurile din 2018?
Petre Daea: Eu încă nu mă pronunţ în ceea ce priveşte producţia de cereale pentru anul acesta. O ştiu, o întrezăresc, dar nu pot să spun, pentru că producţia este sigură numai atunci când o ai în magazie, când ai cheia pe ea. Până la data de 3 iulie, am ajuns cu recoltatul la orz la peste 80% din suprafaţă, la grâu suntem în plină campanie, şi avem recoltate 10% din cele peste 2,191 milioane de hectare însămânţate cu grâu, secară şi triticale, 56% la orzoaica, 27% la rapiţă, 44% la mazărea boabe. Practic, din cauza evoluţiei vremii, căldură, precipitaţii, s-a intrat cu recoltatul la toate culturile de toamnă, şi la orz, şi la orzoaică, şi la rapiţă, şi la grâu. Ele nu mai sunt eşalonate. Acum recoltatul la grâu depinde foarte mult de vreme.

AGERPRES: Cum arată celelalte culturi însămânţate în primăvară, în special porumbul şi floarea soarelui, unde anul trecut România a fost pe primul loc în Uniunea Europeană?
Petre Daea: Arată foarte bine. Eu atât pot să vă spun acum: nu ne mai dăm jos de pe podium. Fermierii au învăţat bine tehnologiile, stăpânesc bine tehnologiile de cultură, s-au dotat cu maşini, utilaje agricole, execută lucrări de bună calitate, se face tehnologie comparabilă cu celelalte state unde rezultatele sunt de top. Şi România se află acolo.

AGERPRES: Dacă tot vorbiţi de tehnologizare. Cum stă România în momentul de faţă la acest capitol?
Petre Daea: Vă dau două cifre. În 1989 aveam 128.000 de tractoare, acum avem peste 200.000 de tractoare de diverse capacităţi, de la câteva zeci până la câteva sute de cai putere, majoritatea provenind din import. La combine avem în jur de 30.000. Eu zic că este bine. Dacă facem un calcul la suprafaţa arabilă de 9,4 milioane hectare, încărcătura pe tractor este undeva la 47 de hectare pe tractor. Fermierii s-au putut dota cu tehnologie şi prin fonduri europene, dar şi datorită faptului că au câştigat şi le-am dat banii la timp. România are acum în ţară peste 8,6 miliarde de euro aduşi în cei doi ani şi jumătate, iar banii aceştia sunt la fermieri şi în satele româneşti.

AGERPRES: În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene pe agricultură şi dezvoltare rurală, care este rata absorbţie în momentul de faţă şi ce target v-aţi propus pentru 2019?
Petre Daea: La Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 depăşim 50% rată de absorbţie. Suntem în topul european la absorbţia de fonduri europene, iar anul acesta trebuie să ne ducem undeva la 3 miliarde de euro la APIA şi AFIR. Suntem la zi cu plăţile directe şi la zi pe PNDR 2020. La plăţile directe aferente anului 2019 am început la 1 iulie verificarea în teren pe care o vom finaliza până la 1 septembrie.

AGERPRES: Guvernul a aprobat recent măsuri pentru declanşarea urgentă a lucrărilor de reabilitare a Canalului Siret-Bărăgan. Puteţi detalia?
Petre Daea: Anul viitor intrăm la lucru efectiv pe primii 11 kilometri. Continuăm de la kilometrul 5,7 până la 11. Atacăm prima etapă de 51,5 de kilometri din Canal. Dăm drumuri la fonduri, suntem în proceduri, în pregătirea investiţiei. Este o lucrare extrem de importantă pentru ţară şi foarte valoroasă pentru fermieri.

AGERPRES: Veţi atrage fonduri şi din afara ţării pentru acest proiect?
Petre Daea: Nu. Investiţia se află în programul naţional, dar o să atragem fonduri din afară pentru asociaţiile utilizatorilor de apă, pentru că acolo, în paralel, ne organizăm, facem canalul, şi ne organizăm în jurul canalului, pentru a face organizaţii de udători, în aşa fel încât să putem să accesăm fonduri de la Uniunea Europeană. La ora actuală avem 1,4 milioane hectare irigabile şi ne continuăm programul de reabilitare până la o suprafaţă de 2 milioane de hectare. Avem 56 de şantiere deschise până în prezent, iar până în toamnă le deschidem pe toate cele 87 de amenajări de irigaţii. Vor fi atacate toate, majoritatea sunt în avans cu execuţia, iar pe unele le finalizăm chiar cu un an înainte de perioada programată. Am spus că este prioritatea numărul 1 a ţării, cum este de altfel şi continuarea dezvoltării sistemului antigrindină.

AGERPRES: Câte rachete au fost lansate de sistemul antigrindină până la această dată şi ce suprafeţe cu culturi agricole au fost protejate?
Petre Daea: Am lansat în jur 2.600 de rachete la nivel naţional şi am protejat peste un milion de hectare direct şi indirect. Sunt suprafeţe din anumite judeţe, nu în întregime, dar cu interesul economic cel mai ridicat. Acolo a fost intervenţia. Dacă anul acesta nu aveam sistemul antigrindină era prăpăd şi la culturile de cereale păioase şi la plantaţiile viticole şi pomicole.

AGERPRES: Veţi cere bani la rectificarea bugetară anunţată pentru luna iulie?
Petre Daea: Eu nu cer nimănui nimic, urmăresc bugetul, nu cer la nimeni nimic. Când va fi nevoie voi cere, ceea ce ştiu este că sunt cu planul de investiţii la zi şi am luat aici bani în avans. În această zonă va fi o solicitare pe investiţii, pentru că anul acesta sigur le voi depăşi şi voi avea nevoie pentru investiţii.

AGERPRES: Domnule ministru, în ce relaţii sunteţi cu doamna premier Viorica Dăncilă, pentru că am văzut că aţi tot apărut pe o aşa zisă "listă neagră" a miniştrilor care vor remaniaţi?
Petre Daea: Eu sunt în relaţii foarte bune cu doamna premier, dar nu comentez astfel de liste. Nu discut astfel de lucruri, am treabă multă. Datoria mea este să îmi fac treaba pe baza programului de guvernare pe care l-a aprobat Parlamentul României şi pe care îl urmăresc zi de zi şi ceas de ceas. Nu pierd nicio o clipă, nici măcar nu mă uit la televizor să văd pe ce listă sunt, mă uit tot timpul pe Programul de Guvernare, fac analize în fiecare zi în aşa fel încât să fie bine pentru ţară şi dau socoteala doar conştiinţei mele.

AGERPRES: Veţi merge în vacanţă anul acesta? Dacă da, unde? În ţară sau afară?
Petre Daea: Am avut eu până acum vacanţă? Nu ştiu dacă voi merge, dar dacă o să am vacanţă, sigur în ţară ca să fiu aproape de fermieri şi de treaba noastră. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)