Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va instala şase porţi de control automat al paşapoartelor - Automatic Border Control (ABC) - care permit pasagerilor cu paşapoarte biometrice să treacă fără să mai stea faţă în faţă cu un poliţist de frontieră, iar până la jumătatea lunii iulie cele două zone de control de frontieră vor fi comasate, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al CNAB, Valentin Iordache.

"Împreună cu colegii de la Poliţia de Frontieră, vom instala o baterie de şase porţi de control automat al paşapoartelor, acele Automatic Border Control (ABC), care permit celor care au paşaport biometric să treacă fără să mai stea faţă în faţă cu un poliţist de frontieră. Este o facilitate pe care eu o caut de câte ori merg pe un aeroport din străinătate, pentru că, de regulă, acolo nu se mai stă la coadă", a spus Iordache.

Purtătorul de cuvânt al CNAB a vorbit şi despre o serie de reparaţii şi intervenţii care s-au făcut în ultimul timp la Aeroportul Internaţional Henri Coandă.

"Am avut o acţiune de igienizare acum o lună în care s-au zugrăvit şi s-au asfaltat anumite zone, s-au zugrăvit zone din interior, s-au schimbat uşile de la parcare, s-a schimbat signalistica. De asemenea, parcarea de la Sosiri, etajul acela care era cel mai afectat, a fost reasfaltat şi se cunoaşte şi, bineînţeles, s-a făcut marcarea din nou. S-au înlocuit banchete, s-a înlocuit gresie, s-au cumpărat în sfârşit acele 150 de cărucioare - e adevărat că a durat puţin mai mult, dar s-au achiziţionat în regim de urgenţă, urmând să se achiziţioneze şi altele într-un regim de licitaţie normală, ceea ce presupune derularea unei proceduri un pic mai ample Analizăm dacă vorbim de 200 sau 300 de cărucioare, astfel încât să existe un număr suficient. Acum, cu aceste 150, cu cele aproximativ 100 pe care le aveam dinainte suntem undeva la limită şi singurul efort important este de a le recupera şi a le pune din nou la dispoziţia pasagerilor care le lasă prin cele mai neaşteptate locuri - mă refer aici la colţuri ascunse prin parcare, zone din parcările îndepărtate, pe drumurile de acces către aeroport etc. Situaţia este asemănătoare şi la marile centre comerciale unde putem găsi cărucioare aproape oriunde", a detaliat el.

Iordache a adăugat că s-au făcut reparaţii în anumite zone unde au existat infiltraţii de apă - infiltraţii destul de masive.

"Desigur că nu s-au putut identifica toate zonele pe unde se produc aceste infiltraţii, dar cele mai multe dintre ele au fost eliminate. Sunt lucrări pe care le-am făcut pe reparaţii curente şi nu putem vorbi de cifre foarte mari. Este mai mult efortul care s-a făcut. Au fost contracte obişnuite de câteva zeci de mii de euro sau erau contractele care erau în curs de semnare. S-au semnat şi imediat s-a şi trecut la treabă. Era un disconfort în primul rând şi pentru noi şi pentru pasageri", a subliniat reprezentantul CNAB.

Un alt proiect al Companiei de Aeroporturi este comasarea celor două zone de control de frontieră, astfel încât să se evite situaţiile actuale de aglomeraţie doar la unele ghişee.

"Avem în curs un alt proiect care, la fel, nu pare foarte important, dar care ne va scuti pe noi - şi mai ales pe pasageri - de nişte timpi suplimentari de aşteptare la controlul de frontieră. Mă refer la faptul că cele două zone de control de frontieră vor fi cumva comasate într-una singură foarte mare, astfel încât să evităm situaţiile actuale în care pasagerii vin şi se înghesuie foarte mulţi la un număr foarte mic de ghişee, în timp ce pe cealaltă latură sau pe celălalt punct de control sunt mai puţini pasageri sau nu sunt deloc şi, de asemenea, se flexibilizează şi alocarea resurselor colegilor de la poliţia de frontieră. Deci, vom avea o singură zonă, toţi pasagerii vor merge acolo, vor fi alocaţi dinamic în mod egal pe toate ghişeele, astfel încât timpul de aşteptare să fie mai mic şi să evităm şi aceste neplăceri cu scări rulante care funcţionează, care duc pasagerii într-un loc unde erau deja foarte mulţi şi apare riscul acesta să se întâmple accidente", a explicat Valentin Iordache.

Acesta a precizat că proiectul nu presupune modificări, ci se mută unele ghişee, însă sunt necesare lucrări importante la reţelele de curent.

"(Proiectul - n. r.) nu presupune modificări foarte importante aparent, pentru că până la urmă se mută nişte ghişee, dar ca să mutăm aceste ghişee au trebuit relocate nişte ghişee ale poliţiei de frontieră, iar relocarea lor şi relocarea acestor ghişee presupune lucrări destul de importante pe zona de reţele de curent slab, de reţele de alimentare şi toate celelalte care odată instalate nu se mai văd. În prima jumătate a lunii iulie acest proiect ar trebui să fie finalizat şi, ulterior, în colaborare cu colegii de la poliţia de frontieră, vom realiza şi o oarecare modernizare pe partea de control de frontieră pe ieşiri. Şi acolo vor apărea câteva ghişee noi - avem o achiziţie în curs şi aşteptăm să vină noile ghişee - pentru că acum doar mutăm nişte ghişee existente", a menţionat el.

În ceea ce priveşte extinderea aeroportului este în faza finală proiectul de Hotărâre de Guvern pentru exproprieri.

"Este pe linia finală, să spunem, HG pentru expropriere, astfel încât exproprierea să poată fi pusă în aplicare, noi să putem demara procedura de licitaţie pentru proiectare şi execuţie a noii infrastructuri de terminal - şi nu numai terminal, ci şi platformă şi căi de rulare şi toate celelalte prevăzute în prima fază a proiectului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de la Aeroportul Henri Coandă, dar, până atunci, săptămâna trecută s-a semnat contractul pentru modernizarea pistei 2 şi a unor căi de rulare aferente. Este în curs de adjudecare procedura de achiziţie pentru calea de rulare Delta care este o cale de rulare crucială pentru buna funcţionare a aeroportului. Fără ea se operează foarte greu şi capacitatea de operare pe pistă scade foarte mult şi, desigur, lansăm şi procedura de moderrnizare la pista nr. 1, astfel încât într-un interval de un an şi jumătate aproximativ - poate ceva mai mult - să avem două piste modernizate şi sistemul de căi de rulare modernizat. Exproprierea va permite şi continuarea căii de rulare paralelă cu pista 1, până la capătul pistei 1, deci va creşte foarte mult capacitatea celor două piste, astfel încât va exista o coroborare directă între capacitatea pistelor şi noile capacităţi de terminal care vor fi date în folosinţă", a subliniat Iordache.

Potrivit acestuia, în prezent este vorba despre o capacitate de 39 de mişcări/oră (aterizări şi decolări) pentru ambele piste.

"Capacitatea asta, la un moment dat, poate să scadă în funcţie de existenţa unor lucrări pe una dintre piste şi se lucrează cu prag decalat. Poate să scadă dacă o cale de rulare nu e în funcţiune sau este blocată din indiferent ce motiv, dacă se intervine la balizaj sau la asfalt sau la structura de beton etc., poate să scadă până către 20 mişcări/oră. Nu s-a calculat încă, dar cu două căi de rulare paralele, probabil că vom trece lejer de 50 de mişcări pe oră. Este o estimare grosieră pe care o fac acum, mai mult pe baza experienţei, nu a calculelor care se fac", a arătat purtătorul de cuvânt al CNAB.

Oficialul companiei a subliniat că sunt multe proiecte "pe care încercăm să le urnim".

"Cele mai multe dintre ele s-au deblocat în ultimele două luni - noul director general e foarte dinamic şi e foarte dedicat pentru a reuşi să deblocheze aceste proiecte care trenau de multă vreme. Sper să aibă şi succes. Sunt multe proiecte, inclusiv pentru grupurile sanitare, care sunt aşa cum sunt şi sunt blamate de toată lumea. Există un proiect de modernizare a tuturor acestora, dar, până atunci, cele existente vor trece printr-o revizie, astfel încât să nu mai apară probleme cu lavoare defecte, baterii nefuncţionale şi altele care pot fi reparate lejer şi rapid", a spus Valentin Iordache.

Toate aceste proiecte au fost prinse în proiectul de buget pe anul acesta al companiei şi se fac cu fonduri proprii.

"Toate aceste proiecte sunt prevăzute pe proiectul de buget de anul acesta. Au fost bugetate din timp. Probabil că acesta este lucrul cel mai important de spus: tot ce se face, se face din surse proprii. Compania de Aeroporturi are bani să-şi finanţeze inclusiv investiţiile şi are bani ca ceea ce avem să ajungă la standardul la care ar trebui să fie. Din păcate, o vreme destul de lungă nu s-a mers în ritmul care trebuia şi fiecare dintre problemele nerezolvate la timpul ei a devenit mai mare şi mai mare şi acum este mai greu de rezolvat", a subliniat Iordache.

Referitor la proiectul conexiunii Aeroportului Internaţional Henri Coandă cu Gara de Nord, acesta a afirmat că au avut loc două întâlniri cu reprezentanţii CFR SA şi ai constructorului şi urmează să fie găsită cea mai bună soluţie pentru a nu fi afectată activitatea aeroportului.

"În ceea ce priveşte conexiunea cu Gara de Nord, colegii mei au avut două întâlniri până acum cu reprezentanţii de la CFR şi cu constructorul. Urmează să găsim cea mai bună soluţie, astfel încât, pe de o parte, aeroportul să funcţioneze în continuare şi să poată să menţină numărul de pasageri pe care îl are - pentru că orice altă variantă ar însemna declasificarea lui din punct de vedere comercial faţă de companiile aeriene, iar, pe de altă parte, evident, şi constructorul să poată să îşi facă treaba - are de amplasat nişte piloni pe zona de acces către aeroport. Probabil acolo se vor modifica puţin fluxurile de acces. Noi vom urmări foarte atent ca, pe de o parte, lucrările să poată fi executate fără să aibă întârzieri din cauza noastră, dar şi pasagerii să poată ajunge la aeroport la fel ca înainte şi să nu creăm un disconfort pentru aceştia sau pentru derularea traficului ori pentru siguranţa şi securitatea zborurilor", a dat asigurări Iordache.

Potrivit datelor CNAB, programul strategic de dezvoltare a infrastructurii la Aeroportul Internaţional Henri Coandă a fost lansat încă din 1990, printr-o hotărâre de guvern (HG 64/1999) şi o lungă perioadă de timp lucrurile s-au mişcat încet sau foarte încet. De aceea, Capitala se află azi într-o situaţie relativ dificilă din punct de vedere al capacităţii aeroportului, atât pe zona de terminal, cât şi pe cea de operaţiuni aeriene.

Odată aprobată Hotărârea de Guvern privind exproprierea suprafeţelor necesare derulării acestui proiect, se va putea trece la organizarea licitaţiilor pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din prima fază. Această fază va include două module de terminal de pasageri, fiecare cu o capacitate de 1500 pasageri pe oră pe flux, 25 porţi de îmbarcare - dintre care 13 prevăzute cu pasarelă - 56 de locuri de parcare pentru aeronave şi 9.600 pentru autoturisme. Suprafeţele nou construite se ridică la 100.000 mp pentru terminalele de pasageri, 266.000 mp extindere sistem de căi de rulare, 22.000 mp construcţii anexă. Astfel, atât suprafaţa ocupată de aeroport se va dubla, iar capacitatea de procesare va creşte cu mai mult de 100%. Suma ce va fi investită depăşeşte 800 milioane de euro şi provine din sursele proprii ale CNAB. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)