Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) trebuie să fie a cetăţenilor unde parcursul Dunării este cel mai lung, respectiv în România, a afirmat Costin Lianu, coordonator secretariat în Consiliul Consultativ SUERD şi prorector al Universităţii "Spiru Haret", la Forumul anual dedicat Regiunii Dunării, organizat la Palatul Parlamentului.

'Consiliul Consultativ SUERD România a propus, în acest sens, crearea unui grup de reflecţie privind rolul politicii de coeziune şi al SUERD în special în eradicarea decalajelor şi convergenţă economică, punct de vedere împărtăşit de către participanţii din România şi de alte ţări dunărene. Ideea participării societăţii civile la mecanismul de consultare SUERD la revizia documentului a fost reluată şi în cadrul unei sesiuni special dedicată acestui subiect, propunând în calitate de contributor la dezbatere crearea unui ghid care să conducă la o practică acceptată de toţi privind monitorizarea strategiei de către societatea civilă. În cadrul dezbaterii a devenit evident că, în viitor, rolul societăţii civile în monitorizarea strategiei va creşte şi va trebui să ne implicăm mai activ în solicitarea către guvernanţi a informaţiilor publice necesare pentru a cunoaşte dacă într-adevăr se fac paşi concreţi, se adresează problemelor reale sau se mimează implicarea. Strategia UE pentru Regiunea Dunării trebuie să fie şi a cetăţenilor unde parcursul Dunării este cel mai lung, respectiv România', a explicat Lianu, citat într-un comunicat de presă al USH Pro Business.

Pe parcursul dezbaterilor publice derulate la Palatul Parlamentului, reprezentantul Universităţii "Spiru Haret", instituţie care coordonează secretariatul Consiliului Consultativ UE, a prezentat în numele mai multor membri ai consiliului o serie de observaţii critice la adresa modului în care a funcţionat strategia până în prezent, fără a genera efecte semnificative asupra reducerii decalajelor economice şi fără a conduce la o convergenţă economică reală a regiunilor mai puţin dezvoltate din bazinul inferior al Dunării, a judeţelor imediat limitrofe fluviului.

Potrivit sursei citate, a mai fost evidenţiat faptul că "Strategia nu este cunoscută prea bine la nivelul cetăţenilor şi nu beneficiază de o implicare susţinută din partea autorităţilor care trebuie să asigure guvernanţa strategiei".

"În plus, a fost remarcat faptul că şi la actuala revizie a documentului sunt prezentate ca prime obiective strategice 'schimbările climatice' sau 'dezvoltarea sustenabilă'. S-a susţinut că obiectivul strategic primordial este sănătatea umană, căruia şi schimbările climatice i se subsumează. Abordarea integrală a sănătăţii umane, aşa cum este acceptată în mişcarea europeană "One Health", cuprinde şi alte obiective, precum: consumul sănătos de alimente, securitatea alimentară, infecţiile microbiene, poluarea cu antibiotic şi multe altele. În ceea ce priveşte obiectivul dezvoltării sustenabile s-a precizat că acesta trebuie redefinit ca sustenabilitate prin convergenţa economică şi reducerea decalajelor, pentru că altfel nu putem vorbi de prosperitate şi sustenabiliate odată cu co-existenta decalajelor şi sărăciei", notează USH Pro Business.

USH Pro Business este un Centru specializat pentru activităţi dedicate mediului antreprenorial al Universităţii "Spiru Haret", fiind conceput pentru a sprijini companiile şi a oferi soluţii pentru susţinerea competitivităţii.

România a găzduit la Bucureşti, în perioada 27-28 iunie, cel de-al VIII-lea Forum anual al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), organizat la Palatul Parlamentului, de Ministerul Afacerilor Externe, alături de Comisia Europeană şi Programul Transnaţional Dunărean (DTP).

În perioada 1 noiembrie 2018 - 30 octombrie 2019, România deţine Preşedinţia rotativă a SUERD, în urma deciziei consensuale a participanţilor.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una dintre cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, şi reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a acestei macro-regiuni.

La Strategie participă 14 ţări dunărene, dintre care nouă state membre ale UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, ca stat federal, landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)