Reuniunea Consiliului Afaceri Generale - Coeziune de la Luxemburg este dedicată politicii de coeziune, domeniu în care s-au realizat progrese substanţiale în ultimele luni în mandatul României la Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene, care se apropie de sfârşit, a declarat, marţi, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, înainte de începerea lucrărilor.

"Azi, Consiliul Afaceri Generale-Coeziune este dedicat politicii de coeziune şi vom discuta legislaţia propusă de Comisia Europeană în mai anul trecut. Voi face o prezentare generală a progreselor obţinute de Preşedinţia Română în acest mandat, care se apropie de sfârşit. Am lucrat intens pe acest pachet legislativ şi au fost obţinute progrese substanţiale în lunile care au trecut. Agenda de azi include dezbateri de politici. Voi discuta cu colegii mei miniştri despre viitoarea perioadă de programare 2021 - 2027 - avem noutăţi în acest domeniu. Procesul Semestrului European este legat de utilizarea fondurilor europene în viitoarea perioadă de programare şi aceste aspecte vor fi discutate în reuniunea de azi. Desigur, va fi şi un schimb de opinii despre guvernanţa economică şi alte condiţionalităţi ale Uniunii Europene care sunt legate de programul din perioada următoare aşa cum este şi în pachetul remis de Comisia Europeană. Cred că vom avea o dezbatere fructuoasă. Va fi un semestru aglomerat la Consiliu şi aştept dezbaterile de azi unde sper să avem cele mai bune rezultate", le-a declarat jurnaliştilor Roxana Mânzatu.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, la Luxemburg, a avut loc marţi ultima reuniune a Consiliului Afaceri Generale (CAG), în format Coeziune, din mandatul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, care se va încheia în data de 30 iunie.

Preşedinţia română a oferit miniştrilor o trecere în revistă a realizărilor obţinute pe parcursul mandatului pe marginea pachetului legislativ privind Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027, prezentând, totodată, stadiul actual al negocierilor.

Reuniunea Consiliului, prezidată de ministrul român al Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, preşedintele CAG-Coeziune, s-a axat pe două subiecte principale. Primul a constituit o trecere în revistă a progreselor înregistrate în cadrul pachetului privind Politica de Coeziune în timpul Preşedinţiei române.

După propunerea Comisiei Europene, din luna mai 2018 privind acest pachet legislativ, Preşedinţia Română a Consiliului UE a adoptat parţial mandate de negociere cu Parlamentul European pentru Regulamentele care definesc premisele utilizării viitoarelor fonduri europene alocate (CPR, FEDR, FSE+ şi Interreg). Toate aceste patru documente sunt legate de discuţiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi sunt relevante în elaborarea noului cadru de investiţii de către statele membre UE, se spune în comunicat.

"România a făcut progrese remarcabile pentru simplificarea şi raţionalizarea regulilor şi asigurarea clarităţii juridice necesare. Poziţia Consiliului include măsuri suplimentare de simplificare, dincolo de propunerea Comisiei şi îmbunătăţeşte multe cerinţe care vor uşura viaţa beneficiarilor de fonduri europene din Uniune, fără a compromite rolul strategic al Politicii de Coeziune, care rămâne foarte aproape de inima noastră. Consensul atins în timpul Preşedinţiei române a primit un sprijin puternic din partea miniştrilor responsabili cu Politica de Coeziune din UE. Le mulţumim tuturor pentru buna colaborare. Consiliul va avea mandatele de a negocia cu Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord şi pentru a permite începerea noilor programe operaţionale în timp util", a arătat, în intervenţia sa, ministrul.

Prezentă la reuniune, reprezentând Comisia Europeană, Corina Creţu, comisar pentru politică regională, a apreciat că "dezbaterile de astăzi au atins subiecte importante pentru viitorul Politicii de Coeziune".

"Deşi de-a lungul ultimilor ani, au fost opinii diferite, împreună am reuşit să găsim mereu soluţiile potrivite în interesul cetăţenilor noştri, pentru întărirea coeziunii teritoriale şi economice", a adăugat Corina Creţu.

În continuare, dezbaterea s-a îndreptat asupra legăturilor dintre Politica de Coeziune, ca principală politică de investiţii a Uniunii, şi procesul de guvernanţă economică - în special asupra legăturii cu Semestrul European.

În finalul reuniunii CAG-Coeziune, Roxana Mînzatu a punctat rezultatele obţinute de România în cele 6 luni.

"Suntem foarte mândri de acest prim mandat al Preşedinţiei Consiliului UE, în care am avut realizări remarcabile privind dosarele gestionate. Le mulţumesc tuturor, în numele Guvernului de la Bucureşti, pentru cooperare şi contribuţia la succesul României, o ţară care trebuie descoperită la adevărata sa valoare şi frumuseţe", a spus şeful de la Fonduri Europene.

Potrivit comunicatului MFE, rezultatul dezbaterii politice de marţi va contribui la o mai bună programare a fondurilor europene în viitoarea perioadă de programare.

Politica de Coeziune este un instrument de finanţare care asigură solidaritatea între statele membre şi regiunile europene, ca principiu fondator al integrării europene.

"Banii alocaţi prin Politica de Coeziune au generat beneficii indiscutabile pentru cetăţenii europeni. Datorită Politicii de Coeziune, mulţi cetăţeni sunt conectaţi la infrastructura de apă, la cea de internet şi transport, beneficiază de o educaţie mai bună în şcoli, de asistenţă şi tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piaţa muncii. Tot datorită investiţiilor din Politica de Coeziune oamenii lucrează, inovează sau îşi încep propria afacere. Politica de Coeziune rămâne esenţială pentru solidaritatea europeană", subliniază MFE. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)