Experţii de la Ministerul Fondurilor Europene au negociat cu Comisia Europeană introducerea pe cheltuieli eligibile în perioada de programare 2021 - 2027 o serie de cheltuieli legate de gestionarea deşeurilor, termoficare sau dotarea aeroporturilor, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu jurnalişti români ce a avut loc la Bruxelles.

"Am primit foarte multe aprecieri în aceste câteva zile de când sunt eu ministru pentru cât de mult au reuşit să progreseze colegii mei (...) în aceste şase luni de mandat, care de fapt nici nu au fost şase, pentru că practic ei au lucrat cu nişte constrângeri de timp din cauza alegerilor pentru Parlamentul European. Ei au lucrat pe regulamentele care vor ghida viitoarele fonduri, care-s foarte importante. Poate pare aşa...munca asta de legiferare la nivel european, dar nu e puţin lucru. Adică un lucru pe care l-au propus în aceste 6 luni - nu ştiu cât de bine o să pot eu să-l explic - este ca o ţară să poată într-un an de zile să ceară de la Comisie banii mai des, în loc de patru tranşe în şase tranşe, adică mai des, să aibă un cash-flow mai fluent. Ăsta este un mare avantaj, pentru că dacă eu pot o dată pe trimestru să cer bani e un lucru, dar dacă pot o dată la două luni am alt cash-flow şi m-ajută. Şi ei au reuşit acest lucru", a menţionat ministrul.

Potrivit sursei citate, un alt exemplu ar fi introducerea pe cheltuieli eligibile o serie de cheltuieli legate de termoficare, gestionarea deşeurilor şi dotarea aeroporturilor.

"Sunt şi alte exemple. (...) Au avut reuşite în a introduce nişte cheltuieli care iniţial nu erau eligibile pentru 2021 - 2027 pe zona de gestionare a deşeurilor sau pe zona de dotări la aeroporturi. Nu erau eligibile. Ei le-au pus pe masă, le-au negociat, au convins ambasadorii, ataşaţii, reprezentanţii celorlalte state membre şi iată că la finalul acestei preşedinţii (preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene - n. r.) avem nişte mandate sau nişte înţelegeri pe nişte cheltuieli care iniţial nu ar fi fost eligibile şi pentru România erau importante. Pe termoficare, de asemenea", a precizat Roxana Mînzatu.

Şeful de la Fonduri Europene a subliniat, în context, că statele mari din Europa au provocări proprii cu migraţia, încălzirea globală şi schimbările climatice, în timp ce România se confruntă cu nevoi legate de dotarea spitalelor, construcţia de autostrăzi sau investiţii în ambulatorii.

"Desigur, avem state mari în Europa, ca Germania, Franţa, Spania, care are propriile provocări - cu migraţia, cu terorismul, cu provocări legate de încălzirea globală şi schimbări climatice - şi asumări pe tema asta, iar noi avem provocări legate de spitale, autostrăzi, ambulatorii etc. Undeva, din aceşti bani care vin la pachet şi apoi se întorc pe zona de fonduri structurale, noi trebuie să reuşim să cădem de acord că se votează mai ales în Consiliu pe formatul coeziune, unde avem miniştri din toate cele 28 de state membre. Acolo trebuie să găsim înţelegerea, pentru că acolo acei miniştri vin şi îşi exprimă opiniile şi mandatul şi dorinţa ţării lor. Ei nu au aceeaşi gândire pe care o are Parlamentul European sau Comisia Europeană, care gândesc Uniunea ca ansamblu. Colegii mei de asta cred că au făcut o treabă extraordinară - împreună cu doamna ambasador Odobescu, care a coordonat toată activitatea -, pentru că în aceste regulamente care pe noi ne vor influenţa despre cum vom putea cheltui banii au reuşit să negocieze cu diplomaţie nişte rezultate - sper să fie menţinute - care vor ajuta în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Faptul că putem să continuăm să finanţăm zona de management al deşeurilor, toată zona asta de gropi de gunoi ecologice, dotările pentru aeroporturi e important. Sunt nişte exemple simple, legate de rezultatele concrete ale muncii pe preşedinţie pe zona de fonduri europene, pe zona de coeziune", a explicat ea.

De asemenea, costurile simplificate sunt o prioritate pentru România din perspectiva atragerii de fonduri europene.

"Interesul major al României este să avem sume rambursate de la Comisie până acoperim alocarea promisă, fără a pierde/dezangaja nimic", a adăugat ministrul.

Vizita grupului de jurnalişti români la Bruxelles este parte a proiectului "Ce înseamnă Coeziunea în UE?", finanţat prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2014 - 2020. Acesta este implementat de Direcţia de Comunicare a MFE, pentru a asigura, cu ajutorul mass-media, o mai bună vizibilitate a beneficiilor pe care Politica de Coeziune le generează în viaţa cetăţenilor. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)