Băncile din România sunt interesate de avantajele tehnologiei blockchain, dar trebuie văzut şi care este cadrul de reglementare şi am avut, în acest sens, discuţii şi cu Banca Naţională a României (BNR) şi cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a declarat, vineri, în marja evenimentului Romania Blockchain Summmit de la Palatul Parlamentului, Armand Domuta, preşedintele Asociaţiei Blockchain România.

"Domeniul principal în care a început să fie folosit blockchain este cel financiar. Bitcoin a demonstrat că poate să existe un sistem financiar autonom fără nevoia unei bănci centrale sau a unor autorităţi centrale care să dea încredere sistemului. Blockchain-ul în sine poate fi aplicat în foarte multe industrii, cum ar fi în energie, pentru vânzarea şi cumpărarea de energie electrică într-un mod descentralizat. Apoi, în logistică, în domeniul medical, deci în aproape toate activităţile umane putem include blockchain. Majoritatea băncilor se uită la blockchain. Există bănci cum este JP Morgan care şi-a lansat propria monedă, Santander care testetază tehnologii de blockchain. Şi în România, băncile sunt interesate de avantajele acestei tehnologii, ce poate aduce plus valoare clienţilor, dar trebuie văzut şi care este cadrul de reglementare. Acesta trebuie actualizat la posibilităţile tehnologiei din ziua de astăzi. Am avut discuţii şi cu Banca Naţională a României şi cu Bursa de Valori Bucureşti referitor la tehnologia blockchain. Eu cred că, odată ce vor exista companii care vor adopta tehnologia, restul vor prinde din urmă", a afirmat Domuta.

Potrivit acestuia, tehnologia blockchain poate crea încredere între oameni fără să fie nevoie de autorităţi centrale care să certifice tranzacţiile.

"Tehnologia blockchain are potenţialul de a revoluţiona radical lumea şi modul în care oamenii lucrează şi creează valoare împreună în următorii 20-30 de ani. Este o tehnologie inovatoare care a apărut acum 10 ani, odată cu prima criptomonedă - bitcoin. Noi ne bucurăm că am putut organiza un eveniment de o asemenea anvergură - Romania Blockchain Summit - şi că putem pune România pe harta blockchain în lume. Avem 104 speakeri din toată lumea. Blockchain este o denumire a registrelor distribuite. Vorbim despre o bază publică de date care se actualizează prin nişte protocoale criptografice. Practic, blockchain poate crea încredere între oameni fără să fie nevoie de autorităţi centrale care să certifice tranzacţia. Toată reţeaua verifică tranzacţiile şi certifică faptul că s-a trimis de la un om la altul valoare, informaţie etc. Aici vorbim despre Blockchain 1.0 bitcoin. Cât priveşte Blockchain 2.0, acesta reprezintă un limbaj de programare care îndeplineşte nişte funcţii, se auto-execută când sunt îndeplinite nişte condiţii", a explicat preşedintele Asociaţiei Blockchain România.

Tehnologia Blockchain utilizează criptografia pentru a crea un registru digital de date în care sunt incluse tranzacţiile utilizatorilor. Practic, este vorba despre un sistem prin care toate tranzacţiile sunt arhivate şi autentificate în mod public, fără să mai fie nevoie de un singur deţinător al informaţiei.

La începutul a anului trecut, şefa compartimentului Reglementare şi Monitorizare a Sistemelor de Plăţi şi Sistemelor de Decontare din Banca Naţională a României (BNR), Ruxandra Avram, declara că instituţia e care o reprezintă nu crede foarte mult în bitcoin şi că "nu avem vreo iniţiativă pentru a adopta tehnologia Blockchain, pentru că nu o digerăm foarte bine".

'Tehnologia de bitcoin se suprapune, practic, cu moneda virtuală. Noi, ca bancă centrală, nu credem foarte mult în bitcoin, pentru că nu e ceva palpabil. Personal, văd o suprapunere între tehnologia Blockchain şi moneda virtuală în sine. Alţii spun că e bine să luăm tehnologia şi o utilizăm la ce? Banca Centrală Europeană are şi ea reţineri, în sensul în care a spus 'Ok, dar împingeţi-o puţin către partea de autorităţi care se ocupă cu combaterea spălării banilor în combaterea finanţării terorismului'. Adică, mesajul e: 'Lăsaţi băncile centrale să meargă pe modelele pe care le cunosc şi pe care le pot controla permanent'. În momentul de faţă, nu avem vreo iniţiativă la nivelul băncii centrale de a adopta aceste tehnologii, pentru că nu le digerăm foarte bine. O să vedem, mai aşteptăm. Discuţii se poartă pe această temă', a spus Avram.

Tehnologia Blockchain a început să fie însuşită de anumite instituţii bancare la nivel global. Astfel, în octombrie 2016, băncile Commonwealth Bank of Australia şi Wells Fargo & Co au anunţat utilizarea, în premieră, a tehnologiei Blockchain pentru reglarea unei operaţiuni de comerţ internaţional privind livrarea de bumbac din SUA către China, potrivit Reuters.

Pe de altă parte, Consiliul de Administraţie al Rezervei Federale "recunoaşte potenţialul tehnologiei Blockchain pentru a transforma modul în care participanţii de pe piaţă transferă, stochează şi menţin datele cu privire la activele digitale", iar guvernatorul instituţiei, Lael Brainard, afirma că "aceasta ar putea reprezenta cea mai semnificativă evoluţie din ultimii ani pentru sectorul bancar".

În cursul anului 2016, băncile centrale din Marea Britanie şi Canada s-au alăturat instituţiei similare din Singapore anunţând că studiază o posibilă utilizare a tehnologiei Blockchain, dar au subliniat că o versiune digitală a monedelor naţionale este o chestiune pe termen lung. În acest sens, Banca Angliei a dezvoltat o versiune a tehnologiei Blockchain care va fi utilizată în următoarea sa generaţie de echipamente de decontare.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), în parteneriat cu reprezentanţi ai industriei blockchain din România şi cu participarea Observatorului şi Forumului UE privind tehnologia blockchain, organizează în perioada 21-22 iunie 2019, la Palatul Parlamentului, evenimentul Romania Blockchain Summit.

Romania Blockchain Summit îşi propune următoarele obiective: dezbaterea şi identificarea celor mai reuşite studii de caz pentru implementarea tehnologiei blockchain; pregătirea unui spaţiu pentru a conecta cererea cu oferta, pentru proiecte dezvoltate pe baza tehnologiei blockchain; crearea unui mediu pentru facilitarea de discuţii care să conducă la noi parteneriate ce pot genera noi proiecte de succes în industria blockchain; dezvoltarea dialogului dintre oficialii guvernamentali, autorităţile de reglementare şi sectorul privat; promovarea forţei de muncă şi expertizei locale; schimbul de informaţii şi experienţă între investitori şi antreprenorii la început de drum. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)