Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind reglementarea activităţii platformelor de ridesharing va fi în primă lectură în şedinţa de Guvern de joi, 21 iunie, iar după primirea avizului din partea Consiliului Economic şi Social (CES) va intra pentru adoptare în şedinţa de săptămâna viitoare, a anunţat, miercuri, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la sediul ministerului.

"Guvernul îşi doreşte să legifereze acest domeniu important, dar respectă termenele legale, astfel încât actul normativ aprobat de Guvern să nu fie supus niciunui viciu de procedură. Actul normativ a parcurs şi circuitul interministerial de avizare. Astfel, am luat avizele de la Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi astăzi de la Ministerul Justiţiei. A fost transmis încă de ieri Consiliului Economic şi Social (CES). Cei de la CES ne-au comunicat astăzi că săptămâna viitoare vor transmite acest aviz. Prin urmare, suntem în aşteptarea acestui răspuns, deoarece şi dânşii au o procedură internă destul de complexă de avizare în cadrul subcomisiilor din cadrul CES-ului de specialitate. Am gândit această reglementare prin Ordonanţă de Urgenţă şi nu prin proiect de lege având în vedere cerinţele românilor care folosesc aceste platforme (...) În concluzie, în cadrul şedinţei de Guvern de mâine (joi, 21 iunie 2019 - n. r.), proiectul de Ordonanţă de Urgenţă va intra în primă lectură şi, după obţinerea avizului CES de marţi (24 iunie 2019, n.r.) va intra pentru a fi adoptat", a spus Cuc.

Ministrul Transporturilor a adus în discuţie şi procesul prin care iniţiativa legislativă privind platformele de ridesharing a parcurs anumite etape.

"Având în vedere discuţiile din Parlament cu privire la această reglementare (a platformelor de ridesharing - n. r.) este nevoie să fac următoarele precizări. Ştiu că există în Parlament o iniţiativă legislativă de reglementare a acestui domeniu de mai bine de şase luni. Reamintesc tuturor că acest domeniu este nelegiferat până în prezent. În urma sesizărilor şi cerinţelor românilor care folosesc platformele de ridesharing, Ministerul Transporturilor a realizat în mod rapid şi transparent procedura de reglementare a platformelor de acest tip. Nu ne-au fost indiferente nici semnăturile de susţinere a acestor platforme de către români. Au fost nenumărate consultări prealabile cu toţi cei din domeniu, astfel încât Guvernul să adopte un act normativ care să corespundă tuturor nevoilor cetăţenilor. S-au format grupuri de lucru la nivelul Guvernului, cu toţi factorii implicaţi - Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Finanţelor, Secretariatul General al Guvernului şi Primăria Capitalei. S-au cerut puncte de vedere de la Consiliul Concurenţei. Nu am neglijat nicio autoritate care ar putea aduce plusvaloare la întocmirea acestui act normativ", a menţionat ministrul Transporturilor.

Acesta a adăugat că a existat în ultima perioadă şi o consultare a structurilor asociative din administraţia publică locală, respectiv a Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România şi Uniunii Consiliilor Judeţene din România.

"În data de 23 mai, am publicat pe site-ul ministerului în consultare publică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind transportul alternativ. În acest proces de consultare, am constituit, la cererea partenerilor sociali, subcomisii de specialitate pe domeniul rutier, unde proiectul de ordonanţă a fost dezbătut articol cu articol. Pentru a întări procesul de transparenţă decizională, din iniţiativa noastră, am convocat la sediul ministerului o dezbatere publică pe acest proiecte extrem de important cerut de foarte mulţi cetăţeni. În cadrul procesului, cei care au dorit au avut posibilitatea de a-şi exprima un punct de vedere cu privire la actul normativ. Între timp, a avut loc şi procesul de consultare al structurilor asociative din administraţia publică locală - Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi Uniunea Consiliilor Judeţene din România. După dezbaterea publică, actul normativ s-a întors în Plenul Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului, unde toţi partenerii sociali şi-au expus opiniile conform legii. Durata procesului legislativ a fost generată de respectarea termenelor procedurale privind elaborarea proiectelor de acte normative, transparenţa decizională şi de consultare a tuturor celor interesaţi în elaborarea unui astfel de act normativ", a subliniat demnitarul.

Taximetriştii au protestat, luni, în Piaţa Constituţiei, faţă de proiectul de ordonanţă privind activitatea de ridesharing.

Protestatarii au propus ca activitatea de transport alternativ cu un vehicul cu şofer 'VTS' să fie înscrisă în Legea 38 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, pentru a avea acelaşi reguli.

Pe parcursul protestului, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Vasile Ştefănescu, a declarat, pentru AGERPRES, că prevederile actuale din proiectul de Ordonanţă a Guvernului privind activitatea platformelor de ridesharing vor provoca un trafic infernal în Capitală, deoarece nu sunt stabilite limite maxime ale numărului de şoferi care pot lucra prin intermediul acestor platforme.

"Până acum, toată lumea spunea că ridesharing aduce decongestionarea traficului: 'Ne coalizăm 3-4 inşi şi ne ducem din punctul A în punctul B'. Mai vedeţi dumneavoastră aşa ceva în acest proiect de lege? Este taximetrie: comandă, un singur client cu o singură maşină. Păi, până la urmă, care este corelarea transportului într-un oraş mare, cum e Bucureştiul sau celelalte oraşe mari din ţară? Ai autobuze, tramvaie, troleibuze... Când s-a făcut coeficientul ăsta de 4 la mie la taxiuri au zis să corelăm astfel tot transportul din oraşe. Păi, şi atunci, spuneţi-ne şi nouă, aceşti transportatori alternativi câţi vor fi? Că văd că nu sunt sub nicio formă limitaţi. Ei câţi vor fi? Care e limitarea lor? Nu ştie nimeni!", a afirmat Ştefănescu.

Şeful COTAR a acuzat, totodată, Guvernul că încalcă Constituţia prin intenţia de a publica o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea activităţilor platformelor de transport şi a avertizat că publicarea Ordonanţei ar putea provoca mişcări de protest de amploare la nivel naţional.

"Dacă se va da această ordonanţă, probabil că va crea o mişcare de amploare la nivel naţional, pe care nu pot eu să o preconizez acum. Probabil oamenii vor hotărî, că nimeni nu realizează că în această activitate sunt 40.000 de independenţi, la nivel naţional, fiecare cu maşina lui, cu autorizaţia lui şi îşi întreţine o familie. Se pun familii în pericol şi locuri de muncă în pericol. Ce e aia transport alternativ? Alternativ la ce? Citiţi DEX-ul! Alternativ înseamnă cu totul altceva decât ce visează oamenii ăştia", a subliniat şeful transportatorilor autorizaţi.

Asociaţia Coaliţia pentru Economie Digitală (ACED) a depus, recent, la Guvern petiţia #continuam cu peste 400.000 de semnături de susţinere a serviciilor de ridesharing.

"Românii, şoferi şi utilizatori, au arătat Guvernului că îşi doresc în continuare un transport urban civilizat. Am demonstrat faptul că utilizatorii, dar şi şoferii cu care colaborăm susţin reglementarea acestor servicii moderne de transport urban. Ne dorim ca Guvernul României să-şi onoreze promisiunea făcută chiar de primul ministru şi să adopte în şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta Ordonanţa de urgenţă care reglementează serviciile de mobilitate urbană", a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economia Digitală.

Datele Asociaţiei arată că, anual, serviciile de ride sharing aduc beneficii directe şi indirecte de peste un miliard de lei şi oferă un loc de muncă pentru mai mult de 20.000 de şoferi parteneri.

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de ridesharing a fost publicat în dezbatere publică, în data de 23 mai, pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Conform documentului, aplicaţiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), autorizaţia devenind valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de 50.000 de lei. De asemenea, transportul alternativ poate fi intermediat numai de un operator al platformei digitale autorizat în acest sens.

La rândul său, operatorul de transport alternativ va trebui să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se eliberează în maximum 15 zile lucrătoare, pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autorizaţia de transport alternativ este netransmisibilă.

Autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: au maxim 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto; au inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei; deţin copia conformă a autorizaţiei pentru transportul alternativ.

Conducătorul auto care efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani şi să deţină un certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR; să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani; din certificatul de cazier judiciar al persoanei trebuie să rezulte că aceasta nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra siguranţei pe drumurile publice, infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri, infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale, traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale sau infracţiuni contra patrimoniului; să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii de transport persoane; să nu aibă suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimul an pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive sau să nu fi fost implicată în accidente rutiere soldate, din culpa sa, cu decesul sau vătămarea gravă a uneia sau mai multor persoane. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)