România trebuie să specifice toate subvenţiile din energie, în special cele pentru combustibilii fosili, precum şi planurile şi acţiunile pe care le are în vedere pentru a le retrage, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului planului naţional integrate privind energia şi clima (NECP) publicat marţi de executivul comunitar.

Comisia Europeană cere României să-şi clarifice obiectivele naţionale şi ţintele de finanţare în cercetare, inovare şi competitivitate, legate în special de uniunea energetică, care urmează să fie realizate între 2020 şi 2030, astfel încât ele să poată fi măsurate rapid şi să fie adecvate obiectivului de a sprijini implementarea ţintelor din planul naţional integrat de energie şi climă (NECP).

România trebuie să susţină astfel de obiective prin măsuri şi politici adecvate şi specifice, inclusiv cele dezvoltate în cooperare cu alte state membre UE, cum ar fi planul strategic european privind tehnologia energetică (Planul SET), se arată în raportul CE.

De asemenea, României i se solicită să-şi intensifice cooperarea regională cu statele vecine membre UE şi din grupul CESEC (Interconectarea în sectorul de gaze în Europa Centrala şi de Sud-Est), inclusiv în infrastructura din domeniul gazelor şi electricităţii, energiei regenerabile, eficienţei energetice şi cercetării, inovării şi competitivităţii, şi să şină cont de provocările comune şi de obiectivele împărtăşite.

În raport se menţionează că România trebuie să-şi extindă analiza asupra necesităţilor de investiţii şi a riscurilor furnizate de obiectivele strategiei sale energetice, pentru a putea avea o privire generală de ansamblu a necesităţilor de investiţii în vederea atingerii obiectivelor planului său naţional integrat de energie şi climă. Ţara noastră trebuie să furnizeze o evaluare generală a surselor pentru acea investiţie, inclusiv finanţarea adecvată la nivel naţional, regional şi al UE.

Comisia Europeană solicită României şi o analiză a interdependenţei politicilor privind calitatea aerului şi emisiile poluante cu informaţiile solicitate privind emisiile poluante estimate conform măsurilor şi politicilor planificate.

Ţara noastră trebuie să-şi integreze mai bine factorii de tranziţie, luând în considerare impactul social şi cel asupra forţei de muncă, prezentând mai multe măsuri concrete şi intervalul de timp necesare pentru a rezolva insuficienţa energetică, aşa cum s-a solicitat prin Regulamentul UE 2018/1999.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană cere României să discute necesităţile şi măsurile luate pentru rezolvarea dificultăţilor structurale determinate de tranziţia către energia curată în regiunile monoindustriale care depind de industria cărbunelui sau în alte sectoare cu un consum ridicat de energie.

Comisia Europeană a publicat marţi propria evaluare a proiectelor de planuri ale statelor membre pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice a UE şi, în special, pentru atingerea ţintelor convenite pentru 2030 la nivelul UE referitoare la energie şi climă.

Analiza Comisiei referitoare la propunerile de planuri naţionale a vizat, printre altele, contribuţia lor agregată la atingerea obiectivelor şi ţintelor UE pentru 2030 din cadrul uniunii energetice. În stadiul lor actual, proiectele de NECP-uri sunt insuficient de ambiţioase, atât din punctul de vedere al energiei din surse regenerabile, cât ?i din punctul de vedere al eficienţei energetice. În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, diferenţa ar putea fi chiar de 1,6 puncte procentuale. În ceea ce priveşte eficienţa energetică, diferenţa ar putea fi de 6,2 puncte procentuale (dacă este luat în calcul consumul de energie primară) sau de şase puncte procentuale (dacă este luat în calcul consumul final de energie).

Vestea bună este ca statele membre au acum la dispoziţie şase luni pentru înălţarea propriilor niveluri naţionale de ambiţie.

Menirea recomandărilor Comisiei şi a evaluărilor detaliate este de a ajuta statele membre să-şi finalizeze planurile până la sfârşitul anului 2019 şi să le pună în aplicare în mod eficace în anii următori. Planurile naţionale ar trebui să ofere claritate şi previzibilitate pentru întreprinderi şi pentru sectorul financiar, pentru a stimula investiţiile private necesare. De asemenea, planurile vor facilita programarea de către statele membre a finanţării prevăzute în următorul cadru financiar multianual, cel pentru perioada 2021-2027. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)