Aprobarea în grabă a proiectului de lege a dialogului social nu poate fi pusă în discuţie, în condiţiile în care documentul a fost înregistrat pe fluxul legislativ al Parlamentului în urmă cu exact un an de zile iar Coaliţia pentru Dezvoltare României uită că în ultimii ani Comisia Europeană a reclamat cu insistenţă ca România să găsească soluţii legislative şi instituţionale pentru relansarea dialogului social, consideră reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

"BNS îşi arată dezamăgirea faţă de conţinutul comunicatului asumat de Coaliţia pentru Dezvoltarea României, entitate ce reuneşte o sumă de organizaţii respectabile, pentru că din păcate acest document cuprinde o lungă serie de neadevăruri sau de interpretări forţate. În primul rând nu putem discuta de aprobarea în grabă a proiectului de lege a dialogului social întrucât iniţiativa parlamentară în discuţie a fost înregistrată pe fluxul legislativ al Parlamentului în urmă cu exact un an de zile. În acest interval de timp au avut loc mai multe runde de întrevederi, atât cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale, cât şi cu reprezentanţii organizaţiilor patronale, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor", se arată într-un comunicat al BNS remis miercuri AGERPRES.

Potrivit acestuia, atât actuala Lege 62/2011 (a dialogului social, n.r.), cât şi Codul Muncii au fost adoptate în 2011 prin asumarea răspunderii, fără a permite dezbateri parlamentare şi fără a asculta şi a ţine cont de punctele de vedere ale partenerilor sociali. De asemenea, în cei opt ani care au trecut de la adoptarea legii, au dispărut, pe lângă contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, şi toate contractele colective de muncă la nivelul ramurilor (sectoarelor).

"De fiecare dată în spaţiul public aceeaşi coaliţie, dar şi unii din membrii acesteia, au condamnat orice text de lege pus în dezbatere pentru a corecta actualul cadrul legislativ ce reglementează dialogul social (inclusiv iniţiativele parlamentare din 2014 care urmăreau să aducă noi reglementări în domeniul negocierilor colective sau conflictelor colective de muncă, iniţiate şi susţinute de BNS). Coaliţia pentru Dezvoltare României uită că în ultimii ani în mod constant Comisia Europeană, în cadrul procesului Semestrului European, a reclamat cu insistenţă ca România să găsească soluţii legislative şi instituţionale pentru relansarea dialogului social şi a negocierilor colective la nivel de sector", se mai precizează în comunicatul BNS.

Referitor la respingerea de către Senat a proiectului de lege, în luna noiembrie a anului trecut, BNS subliniază că aceasta este doar consecinţa numărului mare de senatori absenţi şi a mecanismului de vot din Senat (fiind lege organică, pentru a fi adoptată era nevoie de minim 69 de voturi pentru). Potrivit federaţiei sindicale, stenograma şedinţei respective arată însă că o majoritate a senatorilor prezenţi au votat favorabil acest proiect, cu amendamentele aduse de membrii comisiei pentru muncă (49 de senatori din cei 89 prezenţi au votat pentru aprobarea proiectului, 20 s-au abţinut şi 20 au votat împotriva proiectului, aşa cum reiese din fişa proiectului disponibilă pe site-ul Senatului).

"O altă afirmaţie mincinoasă este şi aceea conform căreia proiectul prevede că se poate declanşa grevă în orice moment. Textul votat în Comisia pentru Muncă de la Senat precum şi de Comisia pentru Muncă de la Camera Deputaţilor stipulează clar că pe durata contractului nu se poate declanşa conflict de muncă, cu excepţia cazurilor în care angajatorul încalcă în mod colectiv drepturile angajaţilor negociate şi asumate prin contractul colectiv de muncă", menţionează sursa citată.

Referitor la privilegiile care ar fi acordate liderilor de sindicat, BNS precizează că actualul proiect creează doar premisele ca, prin intermediul contractului colectiv de muncă, rezultat al negocierilor dintre părţi, să fie instituite condiţii minime de protecţie a liderilor de sindicat, dar aceasta este strict o opţiune care se negociază între cele două părţi.

"Este complet neadevărată şi afirmaţia conform căreia actualul proiect permite o impunere unilaterală din partea organizaţiilor sindicale a unui număr de zile plătite de angajator dar dedicate activităţii sindicale. Textul adoptat în comisiile parlamentare propune o soluţie negociată între partenerii sociali, prin contractele colective de muncă, cu respectarea unei proporţionalităţi raportat la numărul de membrii pe care îi reprezintă, tocmai pentru a evita potenţiale situaţii de abuz în aplicarea legii", se mai arată în comunicat.

Mai mult, BNS explică, în context, că astăzi nu există nici un fel de mecanism transparent, democratic şi verificabil în desemnarea reprezentanţilor salariaţilor iar consecinţa este o utilizare excesivă a instituţiei reprezentanţilor salariaţilor, respectiv la apariţia unor pseudo-contracte colective de muncă care se limitează la a prelua prevederi ale legislaţiei în vigoare, protejând astfel angajatorul de posibile sancţiuni aplicabile de Inspecţia Muncii sau de potenţiale conflicte de muncă ce ar putea fi organizate în mod legal în lipsa unui contract colectiv de muncă.

"Chiar dacă unele elemente precizate în comunicatul CDR ar fi putut să aibă soluţii negociate între noi şi organizaţiile patronale semnatare, afirmaţia conform căreia Legea 62/2011 ar fi generat o creştere a numărului de salariaţi cu 20%, precum şi o reducere a ratei şomajului la 4% ne întăresc convingerea că şi această interpretare excesivă face parte dintr-un discurs public care în realitate ascunde absenţa unei voinţe pentru dialog sincer, astfel încât, prin negocieri, să găsim o soluţie agreată de ambele părţi. Printr-o astfel de atitudine se menţine o stare de fapt care a adus România în situaţia de a avea un număr semnificativ de salariaţi plătiţi cu salariul minim (consecinţă inclusiv a absenţei contractelor colective de muncă sectoriale), şi totodată ne plasează pe locul 2 în lume, după Siria, în ceea ce priveşte exodul populaţiei în vârstă de muncă", subliniază comunicatul BNR.

În aceste condiţii, BNS îşi arată în continuare disponibilitatea pentru un dialog corect şi principial cu organizaţiile patronale aflate în componenţa coaliţiei care să ducă la un pachet de măsuri pentru modificarea în mod coerent a cadrului legislativ ce reglementează dialogul social şi care să ofere în egală măsură un model rezonabil de dialog social, atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru salariaţii din România.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României arăta marţi, printr-un comunicat remis AGERPRES, că proiectul de modificare a Legii dialogului social instituie un dezechilibru major între partenerii sociali şi conţine prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv şi echilibrat, iar documentul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social.

"Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la evoluţia procesului legislativ de modificare a legii dialogului social. Proiectul de lege a fost respins de Senatul României în noiembrie 2018 şi este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaţilor. Graba cu care se doreşte adoptarea unui proiect de modificare a legii dialogului social este nejustificată, în condiţiile în care amendamentele propuse la textul aflat în prezent în dezbatere încalcă principiul Organizaţiei Internaţionale a Muncii referitor la negocierile colective voluntare. Proiectul instituie un dezechilibru major între partenerii sociali şi conţine prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv şi echilibrat. Trebuie menţionat că proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social", menţionează sursa citată. AGERPRS/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)