Peste 270 de unităţi de procesare beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, valoarea totală a celor 278 de proiecte contractate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale depăşind 190 de milioane de euro.

Conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES, banii sunt investiţi în procesarea laptelui, a fructelor şi legumelor, precum şi a cărnii.

Una dintre investiţiile realizate prin intermediul submăsurii 4.2 ("Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole") este proiectul "Modernizare unitate procesare lapte" implementat de o societate comercială din judeţul Botoşani, care a urmărit dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi comercializare a produselor agricole în comuna Vlăsineşti. Valoarea totală a proiectului este de 156.695 euro, iar valoarea finanţării nerambursabile este de 61.648 euro.

"Este o investiţie la care ne putem raporta când vorbim despre investiţii în mediul rural, în special prin faptul că laptele este colectat din 7 comune limitrofe, iar capacitatea de prelucrare este de 15.000 de litri pe zi. Afacerea a crescut în mai multe etape atât din punctul de vedere al capacităţii de producţie, cât şi al celei de depozitare. Este unul dintre beneficiarii noştri care mai are un proiect în derulare, realizat prin intermediul aceleaşi submăsuri 4.2, dar şi unul pe axa LEADER privind cooperare în vederea comercializării de produse lactate prin intermediul unui lanţ scurt de aprovizionare", a afirmat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

În fabrica botoşăneană produsele, respectiv caşcaval, ruladă cu şuncă presată, cu piper sau boia, smântână şi unt, sunt realizate după procedee tradiţionale, în coş de nuiele, pe mese cu blat de stejar şi rafturi din lemn de brad.

Un produs deosebit realizat în cadrul unităţii este caşcavalul de Săveni, acesta fiind ambalat atât în ceară, cât şi în pungă termocontractivă. Metoda are capacitatea de a prelungi procesul de maturare a caşcavalului, acesta devenind pe zi ce trece mai gustos. Tehnologia de obţinere a Caşcavalului de Săveni are două etape importante, respectiv obţinerea caşului başchiu (maturat) şi fabricarea caşcavalului, fiecare dintre acestea incluzând: închegarea laptelui, prelucrarea coagulului, formarea şi maturarea caşului başchiu, opărirea acestuia, turnarea pastei în forme şi maturarea caşcavalului.

"În procesul de fabricaţie a Caşcavalului de Săveni se foloseşte laptele de vacă crud. Lipsa tratamentului termic permite acţiunea florei microbiene locale asupra laptelui. De asemenea, toate operaţiunile de realizare a caşcavalului sunt efectuate manual. Practic, este vorba despre singurul caşcaval care este produs în România şi care a obţinut până acum atestarea de indicaţie geografică protejată din partea Ministerului Agriculturii. Afacerea a fost dezvoltată cu ajutorul fondurilor europene obţinute prin intermediul AFIR. Am depus un proiect pe fonduri europene în anul 2013 prin GAL Valea Başeului de Sus, apoi am terminat investiţia, după care am început activitatea. În următorii ani am găsit oportunitatea să facem un caiet de sarcini pentru produsul 'Caşcaval de Săveni', care face parte din Asociaţia Producătorilor de Caşcaval de Săveni. Am depus documentaţia la Ministerul Agriculturii pentru a obţine. Produsul a fost evaluat, a fost conform, şi acum este singurul caşcaval din Romania care are protecţie naţională", a explicat Constantin Aniculăesa, reprezentantul legal al beneficiarului PNDR.

Produsele realizate sunt comercializate pe piaţa internă prin marile lanţuri de magazine, iar în unitatea de procesare lucrează 12 oameni din mediul rural. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)