O explicaţie a nivelului scăzut al investiţiilor în sistemul energetic românesc este nebunia în care Europa s-a angrenat privind tranziţia de la energia de bază la energia curată, care este o energie bună, dar dependentă, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan, la o conferinţă dedicată situaţiei investiţiilor în sistemul energetic din România.

"Un alt factor esenţial îl reprezintă instabilitatea promovării acestor investiţii generată de această nebunie la care omenirea s-a angrenat, în special Europa, pe care încercăm să o gestionăm în mod corespunzător, această tranziţie - eu zic cea mai profundă a omenirii - de la o energie de bază pe care cu toţii o stăpâneam, era stabilă, la un alt tip de energie, care place, este foarte bună, este curată, mă rog, este bună, dar este dependentă - azi bate vântul, mâine nu bate, azi plouă, mâine nu plouă, e soare, nu e soare", a afirmat Doru Vişan.

Acesta a atras atenţia că ţările bogate îşi permit financiar să gestioneze dezechilibrele care apar în sistemele energetice bazate pe energiile regenerabile.

"Ok, am avut cu toţii această abordare foarte favorabilă, am susţinut-o şi noi ca ţară, şi este bine, este foarte bine, recunosc că sunt momente ale funcţionării sistemului în care aportul este extraordinar, dar niciodată, şi nu numai la nivel de ţară, nici la nivel european, nu s-a dus până la capăt abordarea acestor dezechilibre. Căutăm, căutăm, sigur că sunt ţări bogate care-şi permit să gestioneze aceste dezechilibre prin menţinerea capacităţilor vechi într-o rezervă, ei îi zic rezervă de capacităţi, ei le ţin pentru siguranţa sistemului, le ţin pentru că îşi permit, alocă costuri, şi sistemul funcţionează", a afirmat reprezentantul Ministerului Energiei.

El a avertizat că România nu poate renunţa la consumul de cărbune până în anul 2030, pentru că nu are alternativă energetică la cărbune.

"De asemenea, funcţionează destul de bine acest răspuns rapid al reţelelor şi al automatizării, deci se ajunge la nişte performanţe deosebite prin care electronul fuge dintr-o zonă în alta cu nişte timpi de răspuns extraordinari şi echilibrarea se face în timp real. Este foarte bine. Dar totuşi, necesitatea stocajului este obligatorie. Dacă vrem să eliminăm în totalitate cărbunele, trebuie să găsim cu adevărat alternativa. Analiza la ora actuală arată că nu putem acest lucru. România nu-şi poate permite, cel puţin până în 2030, să renunţe total la cărbune. Nu poate. Este pusă în pericol securitatea energetică. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm", a susţinut Doru Vişan.

Oficialul Ministerului Energiei consideră că alternativa la cărbune este dezvoltarea mai multor unităţi pe gaze naturale.

"Ce a generat această instabilitate în domeniul investiţional? Din păcate, noi trebuia să avem o abordare de genul următor: în primul rând să definim până când păstrăm cărbunele, la ce putere îl păstrăm, corelat cu punerea de noi capacităţi pe gaz, că aceasta este alternativa, şi sigur cu componenta de regenerabile, cu factorul de instabilitate care există, pe baza prognozelor şi statisticii de până acum", a afirmat Doru Vişan.

Acesta a estimat că presiunile financiare aplicate de Comisia Europeană asupra consumului de cărbune vor creşte în viitor.

"Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, şi cum sunt şi previziunile, presiunea asupra cărbunelui va continua, ea s-a materializat în 2019 pentru anul 2018 la un 23 de euro, aproape de 24 de euro pe certificat, ajungând la o cifră pe care, dacă o discutam acum câţiva ani, niciunul dintre noi nu acceptam acest lucru: 42% din cifra de afaceri. Aceasta este ponderea, iar noua abordare a Comisiei, că a trimis o nouă previziune, este mai dramatică, deci vorbim de o creştere, ca atare această presiune va fi", a încheiat Doru Vişan.

Un alt motiv al lipsei de investiţii în domeniul energetic românesc a fost modul sălbatic în care a fost aplicată liberalizarea pieţei de energie, consideră secretarul de stat.

"Sper să mă înţelegeţi corect, să nu mă trezesc că abordarea e că Vişan e împotriva liberalizării pieţei de energie, nu! Piaţa este cel mai bun instrument, şi cel mai corect, privind modul de desfacere a produsului. Dar această liberalizare a fost tratată sălbatic. Fluctuaţiile care s-au produs în piaţă s-au descărcat tot timpul pe o componentă esenţială: mentenanţă şi investiţii. Dacă un manager a trebuit să sacrifice ceva în acea companie, întâi s-a uitat pe zona asta. Nu există nicio excepţie, s-a dus ţintit, fără să aibă nicio reţinere, şi a tăiat lucruri care la prima vedere puteau fi evaluate corespunzător că pentru moment sunt ok, dar cumulativ rezultatul este dezastruos. Ai făcut-o o dată, ai făcut-o anul următor, şi aşa cum ştiţi, cea mai cruntă răzbunare este cea tehnică, ea nu te iartă, nu ai nicio soluţie. Ca atare, ne-am trezit în situaţia cu echipament vechi, ne-updatate, neţinute în pas cu rigorile tehnice pe care le impun astfel de instalaţii. (...) Sunt de acord, profitul este un element esenţial în susţinerea activităţii, orice manager trebuie să verifice în fiecare zi această componentă, dar nu sacrificând dezvoltarea. Nu vreau să intru în zona de critică, exemplele sunt clare la nivel macro de companii care au procedat în felul acesta, iar acum culegem roadele", a adăugat Doru Vişan. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)