Ordonanţa 114 din 2018, adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Naţionale, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, a declarat, miercuri, guvernatorul Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.

"Câteva cuvinte despre al doilea risc sistemic prezentat în Raport. E vorba de riscul legislativ, de instabilitate legislativă. Ordonanţa 114 din 2018, adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Naţionale, fără negocieri, discuţii, consultări cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, aşa cum cere Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar", a declarat Mugur Isărescu.

El a precizat că BNR s-a implicat în modificarea acestei ordonanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, cadrul legal pe care îl are România pentru discutarea acestor chestiuni. Banca a avut un mandat clar în trei puncte: să fie eliminată legătura dintre taxă şi ROBOR, să fie diminuat nivelul taxei şi să fie redusă baza de impozitare. Guvernatorul a spus că toate au urmărit diminuarea riscului sistemic, dar forma la care s-a ajuns prin Ordonanţa 19 din 2019 a marcat atingerea obiectivelor însă este o soluţie de avarie.

"Riscul legislativ ridicat rezultă şi noi menţionăm nu numai din faptul că Ordonanţa 114 a putut să apară aşa cum a apărut, peste noapte şi înaintea sărbătorilor de iarnă, dar şi din caracterul incert, impredictibil altor schimbări legislative din ultima vreme, din absenţa studiului de impact în toate cazurile şi din lipsa consultării cu părţile interesate. Seria de iniţiative legislative care au fost deja declarate neconstituţionale contribuie din plin la conturarea acestui risc pe care Raportul îl menţionează", a declarat Mugur Isărescu.

El a menţionat că stabilitatea financiară reprezintă un bun public subliniat în permanenţă de Banca Naţională.

"Sper din toată inima să nu mai aud în spaţiul public vorbe de acestea "Banca Naţională ne sperie că se va prăbuşi o bancă". Chiar asta vrem! Nu ştim ce înseamnă în orice ţară, chiar şi în ţări mari, precum Statele Unite, ce înseamnă o bancă prăbuşită? Să te joci în spaţiul public cu asemenea afirmaţii şi nu o dată, ci mod repetat, nu dovedeşte patriotism", a mai spus Isărescu.

La sfârşitul anului trecut, Guvernul a stabilit, prin Ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie". Ulterior, în luna mai a acestui an a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018, conform datelor anunţate joi de Banca Naţională a României (BNR). AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)