Incertitudinile mari generate de intrarea în vigoare a noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei (IRCC) au fost reliefate în şedinţa de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, conform minutei şedinţei din această lună.

"În discuţiile privind condiţiile monetare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată în aprilie de principalele cotaţii ROBOR - implicit de ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară -, dar şi ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacţiile de pe piaţa monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai, de o ajustare descendentă, chiar şi în condiţiile controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut referiri şi la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăţilor nefinanciare şi la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populaţiei - considerată defavorabilă economisirii -, precum şi la temperarea semnificativă în aceeaşi lună a creşterii ratei medii a dobânzii la creditele noi. Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36% al noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 şi aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate şi implicaţiile acestei schimbări asupra transmisiei şi conduitei politicii monetare şi, în final, asupra întregului cadru al acestei politici", se spune în minuta BNR.

Conform documentului, a fost subliniată relativa stabilizare recentă a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, însă, că în condiţiile continuării deteriorării poziţiei externe a economiei evoluţia lui viitoare rămâne preocupantă din perspectiva inflaţiei şi a încrederii în moneda naţională, mai ales în ipoteza unei schimbări bruşte a sentimentului pieţei financiare internaţionale şi/sau a modificării percepţiei asupra riscului asociat economiei/pieţei financiare locale.

"S-a observat că majorarea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat uşor şi în luna martie, dar a rămas robustă, la 7,7%, în condiţiile în care scăderea dinamicii componentei în lei - regăsită în principal la nivelul creditelor de consum şi atribuibilă mai cu seamă unor efecte de bază - a fost în mare parte contrabalansată ca impact de atenuarea declinului creditului în valută, alături de efectul statistic al majorării cursului de schimb al leului. Ponderea în total a componentei în lei s a mărit la 65,8%", potrivit minutei BNR.

Referitor la evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei va rămâne probabil în acest an deasupra intervalului ţintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se şi menţină în jumătatea de sus a intervalului, la valori uşor superioare celor evidenţiate în prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2019. Astfel, ea este aşteptată să ajungă la 4,2% în decembrie 2019 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, faţă de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3,0%, respectiv 3,1%.

S-a remarcat că relativa înrăutăţire a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei este atribuibilă în principal acţiunii factorilor pe partea ofertei, care, contrar previziunilor anterioare, a redevenit şi va rămâne probabil inflaţionistă în 2019, preponderent pe seama evoluţiilor de pe segmentele LFO, tutun şi combustibili, dar şi ca urmare a impactului one-off al noii taxe impuse sectorului telecom. În acest context, unii membri ai Consiliului au scos în evidenţă caracterul temporar al plasării ratei anuale a inflaţiei peste limita de sus a intervalului ţintei, invocând efectele de bază dezinflaţioniste ce se vor manifesta în primele luni din anul viitor - asociate recentelor şocuri adverse pe partea ofertei -, dar şi posibile corecţii de preţuri pe segmentul legumelor şi fructelor. S-a convenit că perspectiva componentelor exogene ale IPC rămâne totuşi deosebit de incertă în contextul actual, că măriri peste aşteptări sunt posibile, mai cu seamă în cazul preţurilor administrate şi în cel al preţurilor unor produse agroalimentare şi ale combustibililor - sensibile la mişcările cotaţiilor internaţionale.

Totodată, s-a arătat că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt aşteptate să crească progresiv de-a lungul orizontului prognozei, şi chiar uşor mai evident pe segmentul mai îndepărtat de timp decât în proiecţia anterioară, având ca surse probabile poziţia ciclică a economiei, ajustarea ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi creşterea susţinută a costurilor salariale, precum şi ascensiunea dinamicii preţurilor importurilor, inclusiv ca efect al evoluţiei cursului de schimb al leului.

Pe acest fond, dar şi ca urmare a impactului noii taxe asupra tarifelor la telefonie şi abonamente radio-TV, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să urce în primele patru trimestre semnificativ peste valorile prognozate anterior şi chiar peste intervalul ţintei - la 3,8% în decembrie 2019, faţă de 3,3%, în prognoza precedentă -, iar apoi să revină şi să se menţină marginal sub sau la limita superioară a intervalului, pe un palier uşor superior celui anticipat anterior.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, similar prognozei precedente, ritmul anual al expansiunii economice este aşteptat să decelereze în 2019 şi 2020, dar să se menţină semnificativ şi apoi marginal peste cel potenţial - anticipat a fi afectat, la rândul său, de măsurile recent implementate, dar şi de declinul anterior al investiţiilor, suprapuse deficienţelor structurale persistente ale economiei; perspectiva implică creşterea şi rămânerea ulterioară a excedentului de cerere agregată la valori comparabile celor din prognoza anterioară.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor - posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale. În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

În minută se menţionează că îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net şi, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflaţiei, pe calea cursului de schimb, dar şi la adresa sustenabilităţii creşterii economice. Membrii Consiliului au reiterat că actualul dezechilibru extern - singular în regiune, ca dimensiune şi tendinţă - rezultă din dinamica superioară a absorbţiei interne în raport cu cea a producţiei autohtone, precum şi din probleme de competitivitate non-preţ ale economiei româneşti, localizate în anumite sectoare de producţie. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecţie controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp.

Conform sursei citate, s-a observat că perspectiva exportului net reflectă şi o slăbire a cererii externe, în condiţiile decelerării mai pronunţate a creşterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate şi riscurile sporite induse de războiul comercial, dar şi avansul peste aşteptări consemnat în trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari, precum şi la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, înglobată în prognoza actualizată. Unii membri ai Consiliului au notat că presiuni inflaţioniste pronunţate există şi în alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forţă de muncă. Dar că în acele economii balanţele externe sunt mai favorabile decât la noi.

În acelaşi context s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a readucerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. Totodată, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie; un mix echilibrat de politici este necesar şi pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, un control întărit asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţial. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)