Piaţa românească de gaze nu era pregătită pentru liberalizare în 2017, motiv pentru care Guvernul a luat decizia de a plafona preţurile prin OUG 114/2018, însă Comisia Europeană nu agreează măsura de a proteja toţi consumatorii casnici, a declarat, marţi, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o conferinţă de profil.

"În 2016, Guvernul României a luat decizia să liberalizeze piaţa de gaze naturale, inclusiv pentru consumatorii casnici, lucru care s-a întâmplat la 1 aprilie 2017. La acea vreme, toate analizele arătau că nu mai are sens să continuăm acel calendar convenit cu Comisia Europeană, pentru că am fi ajuns, din aprilie 2017, la situaţia în care preţul gazelor de import era mai mic decât cel din calendar", a arătat Bege.

Însă, într-o perioadă de un an şi jumătate, preţurile s-au dublat, a amintit el.

"La momentul liberalizării nu existau mecanisme de piaţă suficient de mature, aşa că trebuie să recunoaştem că piaţa românească de gaze nu era complet pregătită pentru liberalizare, motiv pentru care Guvernul României a luat în decembrie 2018 decizia de a limita, pentru o perioadă de timp, preţul de producţie internă", a continuat oficialul ANRE.

Ulterior, în martie, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României din această cauză, arătând că prevederile OUG 114/2018 încalcă legislaţia europeană din sectorul gazelor.

"La nivelul Comisiei Europene am avut deja două discuţii pe această temă, ultima săptămâna trecută, şi este evident că, în ceea ce priveşte anumite prevederi din OUG 114/2018, modificată de OUG 19/2019, există câteva incompatibilităţi cu directiva de gaze naturale şi cu tratatul UE", a susţinut vicepreşedintele reglementatorului.

El a arătat că argumentele părţii române sunt legate de caracterul temporar al acestor măsuri.

"Este foarte clar că există bază legală şi pentru măsuri temporare la nivelul ţărilor membre care să protejeze unii consumatori, la noi este pentru toţi consumatorii casnici, ceea ce s-ar putea să nu fie chiar în regulă, dar suntem în discuţii ca pentru acea perioadă să o folosim pentru a crea mecanisme de piaţă serioase, mature, care să susţină o liberalizare mai bine fundamentată şi, după renunţarea la aceste măsuri temporare, să avem o piaţă cu adevărat liberalizată cu preţuri corecte, scopul fiind de a avea preţuri corecte pentru toţi consumatorii (...) În acest moment, consumatorii vulnerabili sunt protejaţi şi nu prea, pentru că mulţi dintre consumatorii casnici nu au nevoie de protecţie, iar cei vulnerabili cu adevărat nu sunt protejaţi suficient", a precizat Bege.

Potrivit acestuia, în paralel, autorităţile trebuie să identifice măsurile prin care să fie protejaţi consumatorii vulnerabili, importante fiind şi mecanismele de tranzacţionare pe piaţa angro, la care ANRE a lucrat în 2018 şi lucrează şi în prezent.

În ceea ce priveşte contribuţia de 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice, care va merge către bugetul ANRE, instituţia a propus modificarea legii de funcţionare a ANRE, astfel încât, după acoperirea cheltuielilor administrative ale reglementatorului, excesul să fie folosit pentru proiecte de eficienţă energetică, mai ales pentru reabilitarea clădirilor, unde, de asemenea, România se află în procedură de infringement, a mai spus Bege.

OUG 114/2018 a plafonat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale, iar OUG 19/2019 a modificat această prevedere, lăsând la preţ plafonat doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)