Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor locale să compatibilizeze contractele pentru serviciul de iluminat public, din punctul de vedere al duratei, cu prevederile legislaţiei în domeniu, respectiv cu Legea nr. 51/2006, luând în considerare investiţiile pe care operatorul este obligat să le facă, potrivit unui comunicat al instituţiei de concurenţă, remis, luni, AGERPRES.

Aceasta este una dintre recomandările făcute de autoritatea de concurenţă în urma derulării anchetei sectoriale pe piaţa serviciilor publice de iluminat existente la nivelul municipiilor reşedinţa de judeţ din România.

Astfel, Consiliul Concurenţei consideră că, în cazul contractelor pentru iluminat public atribuite prin încredinţare directă, durata acestora ar trebui limitată la maximum cinci ani, având în vedere că, pe perioada derulării contractului, piaţa rămâne închisă pentru concurenţă.

Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, fiind desfăşurat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, sub coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Ca urmare, unităţile administrativ-teritoriale sunt singurele în măsură să stabilească pentru cetăţenii din raza ei de competenţă dacă este în beneficiul acestora să atribuie serviciul public de iluminat prin proceduri concurenţiale sau trebuie să intervină, atribuind direct prin hotărâre de dare în administrare către un serviciu cu personalitate juridică aflat în subordinea consiliului local.

Operatorii care furnizează/prestează serviciile de iluminat public în baza unor contracte de delegare a gestiunii sau pe baza hotărârilor de dare în administrare ale autorităţilor locale trebuie să deţină licenţe emise de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC).

În urma analizei, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor publice locale să se asigure că nici prin contractul de delegare şi nici printr-un alt act nu i se transmite operatorului posibilitatea de a se autoreglementa (de a decide zonele în care va face investiţii, valoarea iluminatului festiv şi locurile de amplasare etc.)

De asemenea, autoritatea de concurenţă recomandă autorităţilor publice locale să acorde o importanţă mai mare modalităţii de elaborare a documentaţiilor de atribuire şi alegerii criteriilor de participare, astfel încât să nu fie influenţat, incorect, rezultatul licitaţiilor.

Dintre cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ, 29 au atribuit contractele pentru iluminatul public prin proceduri concurenţiale către firme cu capital privat, opt municipii au încredinţat serviciul către operatori cu capital public (trei companii şi cinci servicii cu personalitate juridică), trei municipii au atribuit serviciul către operatori cu capital public (pentru mentenanţă) şi către operatori cu capital privat (pentru iluminat festiv), iar un municipiu a atribuit serviciul unui operator cu capital privat (pentru mentenanţă) şi unui operator cu capital public (pentru iluminat festiv).

Sumele plătite de municipiile reşedinţă de judeţ pentru serviciile de iluminat public fluctuează destul de mult de la an la an. Astfel, dacă în 2016 valoarea totală plătită pentru serviciul public de iluminat la nivelul tuturor municipiilor reşedinţă de judeţ a fost de 196,1 milioane lei, în 2017 suma a crescut cu 29%, pentru ca în 2018 să revină la un nivel apropiat de cel din 2016, respectiv 200,9 milioane lei.

Aceleaşi variaţii s-au înregistrat şi al nivelul municipiului Bucureşti, care a plătit în 2018 pentru iluminatul public 69,28 milioane lei, mai puţin cu 35,4% faţă de anul 2017.

Şi în ceea ce priveşte iluminatul festiv, în perioada analizată, sumele plătite de municipii au fluctuat destul de mult în ultimii ani: 24,6 milioane lei în 2016, 35,3 milioane lei în 2017 şi 31,6 milioane lei în 2018.

În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că sumele alocate de fiecare municipiu pentru iluminatul festiv au fost destul de mari, chiar peste 50% din valoarea totală a contractelor anuale pentru serviciile de iluminat public.

Astfel, în anul 2016, pe primele locuri s-a situat municipiul Galaţi, cu 77% din suma totală anuală aferentă întregului serviciu de iluminat public în municipiu, adică 1,8 milioane lei, urmat de Buzău, cu 72% (946.000 lei), şi Vaslui, cu 60% (897.000 lei). În 2017, în clasamentul municipiilor care au alocat iluminatului festiv cele mai mari procente raportate la valoarea contractelor de iluminat public se află Constanţa şi Ploieşti, cu 87%, reprezentând 9 milioane lei, şi, respectiv, 1,5 milioane lei. În anul 2018, clasamentul este condus de Buzău, cu 88% din suma plătită anual pentru iluminat public (1,6 milioane lei), urmat de Constanţa, cu 87%, reprezentând 5,1 milioane lei.

În Bucureşti, iluminatul festiv a costat 5,1 milioane lei în 2017 şi 12,9 milioane lei în 2018, reprezentând 4,7% şi, respectiv, 18,6% din valoarea anuală a serviciilor de iluminat public.

Din punct de vedere al investiţiilor, în anul 2016, pe primele locuri se situează Călăraşi, care a alocat 86% din valoarea totală a serviciului de iluminat public, ceea ce înseamnă că a plătit 1,9 milioane lei, şi Drobeta-Turnu Severin, cu 84% (3,3 milioane lei). În anul 2017, Slobozia a plătit 97% din valoarea totală a contractului de iluminat public, adică 3,2 milioane lei, fiind urmată de Călăraşi, cu 87%, reprezentând 1,8 milioane lei. În 2018, în clasamentul municipiilor care au achitat cel mai mare procent din contractual de iluminat public se aflau Călăraşi şi Sf. Gheorghe, care au plătit câte 83% din suma totală alocată serviciului de iluminat (1,9 milioane lei şi, respectiv, 757.000 lei)

La sfârşitul anului 2017, în domeniul serviciului comunitar de iluminat public îşi desfăşurau activitatea un număr de 626 de operatori, iar fiecare dintre aceştia putea să participe la licitaţiile din orice comună, oraş, municipiu. Numărul acestora a înregistrat o creştere faţă de anii anteriori, având în vedere că în 2015 erau 588 de operatori, iar în anul 2013 erau 578 de operatori. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)