România nu duce lipsă de soluţii, strategii şi de bani pe Smart City, dar trebuie să scrie proiecte, pentru că, la nivel de digitalizare a sistemului public în raport cu cetăţeanul, stă foarte, foarte prost, a susţinut, joi, deputatul PNL Pavel Popescu, secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

"Vreau să încep cu o mică istorioară. Ultimii ani i-am petrecut în Norvegia, unde am familia, şi atunci când mai prind timp liber şi mă duc câteva zile acolo de fiecare dată mi-aduc aminte că vecina mea are un copil căruia îi place să facă baie în lacul din apropiere. Nu cred că este zi - că plouă, că ninge - norvegienii fac baie. De fiecare dată, copilul se duce la mama lui şi o întreabă dacă poate să facă baie în lac. Vecina se duce la laptop, deschide portalul de Smart City al Primăriei din Oslo şi începe să se uite la lacuri. Face un scroll şi spune că în lacul de la 50 de metri de casă apa are 19 grade, după care mai caută... Mai face 2-3 scrolluri şi vede că la 8 kilometri de casă este soare şi apa e mai caldă. Odată cu istorioara asta, mi-am dat seama cât de cool este să trăieşti într-un Smart City, să te trezeşti dimineaţa şi să alegi lacul în care vrei să faci baie, datorită unui senzor pe care primăria ţi l-a pus la dispoziţie. E un exemplu simplu, mic, aproape insignifiant, dar Oslo reprezintă mult mai mult decât un punct Smart City", a spus Popescu, într-o conferinţă de specialitate.

Acesta a precizat, totodată, că, la nivel de digitalizare a sistemului public în raport cu cetăţeanul, România stă "foarte, foarte prost".

"În România, totul se petrece insular. Aici (la conferinţă - n. r.) aveţi nişte iniţiative excepţionale, în mediul privat. Sunt acolo. România nu duce lipsă de soluţii aflate în mediul privat, nu duce lipsă de creier, de strategii, de studii de fezabilitate, nu duce lipsă de bani. Pentru a aduce bani, însă, trebuie să scrii proiecte, să te preocupe subiectul. Avem toate tool-urile necesare pentru deveni un smart city, în speţă Bucureştiul, asemenea oraşului Oslo. Trebuie să aducem în discuţie din ce în ce mai multe subiecte ce ţin de tehnologiile noi, de digitalizare. Fiecare dintre noi poate fi un evanghelist, un predicator al acestor lucruri. Există, însă, nişte bucăţele care pot face aceste lucruri, nu doar ministerul trebuie să facă asta, dar şi dacă nu o face deloc... Desigur, vorbim despre aceste tehnologii extraordinar de folositoare pentru societatea noastră, dar în toate discuţiile pe care le avem ne întoarcem la faptul că inclusiv implementarea legată de Smart City este întotdeauna afectată în mod direct de baza care nu există. La nivel de digitalizare a sistemului public în raport cu cetăţeanul stăm foarte, foarte prost", a declarat reprezentantul comisiei de specialitate.

În opinia acestuia, nu se poate discuta despre implementarea tehnologiilor viitorului în România, deoarece nu există baza digitalizării.

"În România, nu putem discuta despre implementarea cu succes a tehnologiilor viitorului pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţeanului dacă nu ai baza. Noi, pur şi simplu, nu avem baza digitalizării, care trebuie livrată de sistemul public, de tot ceea ce înseamnă Guvern/minister/instituţii publice. Aici este misiunea supremă a tuturor celor implicaţi în acest domeniu. Baza trebuie construită. Fără o bază care nu există, nu putem avea pretenţia ca aceste tehnologii să poată să înflorească şi să ne transforme viaţa. Nu îi poţi vorbi unui cetăţean despre acei senzori din apă care îi arată temperatura lacului în care vrea să facă baie, dacă el stă 20 de ore pe săptămână la cozile instituţiilor publice. Pe stradă, toată lumea îmi spune 'Lăsaţi-mă cu blockchain!', 'Lăsaţi-mă cu Smart City!' şi haideţi să nu mai stăm la cozi! Cred că, în momentul în care noi vom rezolva această problemă, inclusiv aceste tehnologii despre care discutăm astăzi vor exploda", a explicat demnitarul.

Ministerul Comunicaţiilor a lansat, la finele anului 2016, spre consultare publică Ghidul Smart City pentru România, un instrument de evaluare a comunităţilor şi de bune practici internaţionale, soluţii şi tehnologii inteligente care, aplicate la nivel local şi regional, pot transforma comunităţile în oraşe inteligente, cu acces liber la produse şi servicii de calitate, cu sisteme de sănătate şi educaţie moderne, precum şi cu administraţii publice transparente, care să guverneze împreună cu cetăţeanul.

La jumătatea anului trecut, a avut loc prima întâlnire a Grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei Naţionale pentru Smart City. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) coordonează această entitate.

Termenul de Smart City este utilizat pentru a desemna oraşele care apelează intensiv la tehnologiile noi 'tip smart' dedicate îmbunătăţirii serviciilor publice, creşterii nivelului de confort al cetăţenilor din localităţile urbane şi rurale, eficientizării consumurilor de resurse şi reducerii cheltuielilor pe termen mediu şi lung.

Reprezentanţi ai administraţiilor locale şi experţi din companiile de tehnologie sunt prezenţi, joi, la Dezbaterea Smart City 2017- 2020, eveniment aflat la cea de-a VIII-a ediţie. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, imagine: Dan Mihalcea, redactor video: Marilena Gheorghiță, grafician: Traian Arsenescu, editori online: Gabriela Badea, Ady Ivașcu)