Importul de muncitori din ţări precum Nepal sau Vietnam reprezintă doar o soluţie pe termen scurt şi nu rezolvă problema fundamentală a deficitului de forţă de muncă cu care se confruntă România şi pentru care este nevoie de o strategie naţională, a declarat, luni, Dragoş Anastasiu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-o conferinţă de presă.

"Deficitul de forţă de muncă din turism este la 150.000 de oameni în acest moment, adică este destul de grav şi am văzut pe litoral că sunt tot felul de anunţuri că fie nu deschid deloc, fie deschid târziu, pentru că au o problemă legată de forţa de muncă. Cifre exacte ar trebui să dea AJOFM", a spus el.

Însă, deficitul de muncă se manifestă la nivelul întregii economiei, iar această problemă poate fi rezolvată doar printr-o strategie naţională.

"Astăzi, la ora 14:00, avem o întâlnire cu ministrul Muncii pentru a discuta despre strategia naţională referitoare la forţa de muncă. A completa doar cu oameni din Nepal, Vietnam sau din alte ţări nu este suficient. Este un piramidon, de care avem nevoie ca să nu ne doară capul mâine dimineaţă, dar nu ne rezolvă boala fundamentală. Deci, trebuie să fim mai vizionari şi să găsim formele prin care să rezolvăm această temă pe termen mediu şi lung", a susţinut Anastasiu.

El a enumerat câteva posibile soluţii care să fie incluse în această strategie, printre care repatrierea celor plecaţi la muncă în afara ţării, diminuarea exodului din România, introducerea învăţământului dual la facultate, iar studenţii să facă practică jumătate din timp. De asemenea, mamele să poată lucra part-time în timpul concediului de creştere a copilului.

"Sunt tot felul de măsuri pe care le putem lua. Forţa de muncă non-UE este o soluţie pe termen scurt", a subliniat omul de afaceri.

La rândul său, Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill, a arătat că în acest moment serviciile în industria în care activează sunt mult mai slabe calitativ din cauza deficitului de forţă de muncă.

"Sunt două măsuri imediate. În primul rând, importul de forţă de muncă. Eu cred că sunt foarte puţini români care acum lucrează la Madrid şi care vor veni la Constanţa. Cei care se întorc în ţară vor să devină antreprenori şi nu vin să muncească în ţară ca ospătari şi cameriste, deşi ospătarii din România, trăgând linie, câştigă la fel ca ospătarii de la Madrid sau de la Londra. Cu tot cu tips, veniturile lor sunt la acelaşi nivel. În schimb, chiria de la Londra costă 600 de lire, la noi 400 de lei, iar la sfârşitul lunii ei rămân cu acelaşi venit", a precizat el.

O altă soluţie indicată ar putea fi eliminarea taxelor de la serviciile de transport, masă şi cazare pentru cei relocaţi.

"Dacă îţi vine un muncitor de la Vaslui la Constanţa, la Mamaia, şi tu îi dai masă, transport şi cazare, ele se impozitează cu 73%, ceea ce este foarte dificil. Adică la o chirie de 300-400 de euro la un apartament, practic o dublezi prin taxe şi impozite", a adăugat Mischie.

El a subliniat că multă lume nu-şi mai deschide afaceri pentru că nu există forţă de muncă.

"A devenit principala barieră în deschiderea unei afaceri", a subliniat acesta. AGERPRES/(A - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)