Piaţa românească a bunurilor de folosinţă îndelungată, cu o valoare de 700 milioane de euro, a marcat o scădere de aproape 2% în primul trimestru din 2019, faţă de primele trei luni ale anului trecut, conform rezultatelor GfK TEMAX pentru România.

Mai multe categorii au contribuit la această evoluţie, dar cele mai importante scăderi au venit din telecom şi IT, sectoare responsabile de 43%, respectiv, 14% din valoarea totală a pieţei în T1 2019.

Conform studiului, sectorul telecom a scăzut cu 4.5%, până la 301 milioane de euro, iar electronicele, cu o importanţă de 15% în valoarea totală, au intrat şi ele în teritoriul negativ, cu un declin de aproape 1 procent, până la 106 milioane de euro.

Vânzările de electrocasnice mari (18% din valoarea pieţei) au crescut cu peste 11%, până la 128 milioane de euro. La electrocasnicele mici (7% din valoarea totală) vânzările s-au majorat cu aproape 4%, până la 52 milioane de euro. Sectorul IT a totalizat 101 milioane de euro în acest prim trimestru, cu aproape 10% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Echipamentele de birou şi aparatele foto, fiecare reprezentând aproape 1% din piaţa totală, au marcat evoluţii negative de -4,5% (până la 8 milioane de euro), respectiv, mai mult de -11% (până la 4 milioane de euro).

Potrivit comunicatului, piaţa de telecom include telefoane mobile şi smart, phablete (telefoane smart cu ecrane mai mari de 5.6 inch), căşti pentru telefoane şi core wearables, precum ceasuri smart, Fitbit.

Categoria care marchează evoluţia negativă a întregului sector este cea a telefoanelor mobile care îşi diminuează valoarea cu mare viteză. O scădere de peste 74% faţă de trimestrul similar din 2018 a adus vânzările la 53 milioane de euro. Ascensiunea phabletelor nu a reuşit să compenseze tendinţa, chiar dacă rata de creştere a acestora a fost de peste 146%, până la o valoare de 231 milioane de euro. Căştile au marcat, de asemenea, o evoluţie bună, peste 17%, până la 8 milioane de euro, în timp ce vânzările de core wearables s-au majorat cu peste 52%, tot până la 8 milioane de euro.

În sectorul electrocasnicelor mari, uscătoarele de rufe sunt cele care continuă evoluţia foarte bună de anul trecut. În T1, categoria a crescut cu aproape 35%, până la 3 milioane de euro. Deşi este o categorie mică, aceasta va urma trendinţa de creştere remarcată la nivel european. Frigiderele, a doua mare categorie ca evoluţie din acest sector, şi-au majorat vânzările cu 15,5%, atingând 32 milioane de euro. Urmează congelatoarele, cu o creştere de peste 14%, dar cu doar 5 milioane de euro în valoare absolută.

Cea mai mare categorie din punct de vedere valoric, cea a maşinilor de spălat, a atins 40 de milioane de euro în primul trimestru, reprezentând un plus de mai bine de 14% faţă de primul trimestru din 2018. Aragazurile au avut vânzări de 21 milioane de euro, cu peste 2% mai mult faţă de primele trei luni ale anului trecut. Ca şi uscătoarele de rufe, şi maşinile de spălat vase sunt pe un trend ascendent. Categoria a marcat un plus de 13,5%, ajungând la vânzări de 7 milioane de euro în primul trimestru din 2019. Vânzările de cuptoare cu microunde au crescut cu 8,5%, până la 4 milioane de euro. Singura categorie pe trend negativ a fost cea a hotelor, cu o scădere de 1%, până la 5 milioane de euro.

Cea mai importantă categorie din sectorul electronice, cea a televizoarelor, a înregistrat un plus de peste 2 procente, ajungând la o valoare de 92 milioane de euro. Rezultate foarte bune se remarcă şi în cazul boxelor şi a sistemelor audio, ale căror vânzări au crescut cu aproape 9%, respectiv 8%, până la o valoare de două milioane de euro fiecare. Restul categoriilor au însă un impact negativ asupra performanţei totale a sectorului. Piaţa de căşti a scăzut cu 15,5%, până la 0,69 milioane de euro, în timp ce camerele video au ajuns la mai puţin de 1 milion de euro, după o scădere a vânzărilor de aproape 33%.

Aproape toate categoriile din sectorul IT au avut o evoluţie negativă în primul trimestru al acestui an. Singurele excepţii au fost monitoarele, cu o majorare de 12,5%, până la 10 milioane de euro şi camerele web, cu o creştere de peste 3%, până la două milioane de euro. Cea mai accentuată scădere, de aproape 26%, a fost înregistrată de computere, ale căror vânzări au ajuns la 17 milioane de euro. Tabletele continuă şi ele panta descendentă, cu vânzări de 10 milioane de euro, în scădere cu 16,5% faţă de T1 2018. Vânzările de laptopuri au scăzut cu 7%, atingând o valoare de 55 milioane de euro.

Cea mai importantă categorie din sectorul electrocasnicelor mici, cea a aspiratoarelor (28% importanţă valorică), a marcat o creştere de 17%, atingând 15 milioane de euro. O altă categorie importantă, cea a espressoarelor de cafea, a crescut cu peste 26 de procente, atingând o valoare de 10 milioane de euro. Şi aparatele de bărbierit / epilat au marcat o evoluţie bună, de plus 16%, până la 6 milioane de euro.

Alte categorii în creştere sunt uscătoarele de păr, cu o creştere de mai bine de 9% şi 2 milioane de euro în vânzări absolute, şi fiarele de călcat, cu un plus de 14.5%, până la 4 milioane de euro.

Sectorul electrocasnicelor mici are câteva staruri, categorii noi cu o evoluţie foarte bună. Acestea sunt aparatele de călcat vertical cu aburi, categorie care aproape şi-a dublat vânzările (+93%) în primul trimestru al acestui an faţă de T1 2018, deşi valoarea absolută este încă mică, 0,8 milioane de euro. În registrul negativ avem storcătoarele de fructe, în scădere cu 35%, şi maşinile de tocat, cu vânzări diminuate cu 11,5% şi o valoare absolută de 2 milioane de euro fiecare. Staţiile de gătit (multicooker) au avut vânzări de 7 milioane de euro, cu aproape 11% mai puţin decât în primele trei luni ale anului trecut.

Sectorul echipamente de birou include imprimante şi multifuncţionale, cu vânzări mai mici cu 4,5% faţă de T1 2018, până la 8 milioane de euro.

În ceea ce priveşte sectorul foto, camerele digitale continuă să piardă teren în faţa telefoanelor inteligente cu camere din ce în ce mai multe şi mai performante. Astfel, categoria a scăzut cu peste 11, la 4 milioane de euro. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)