Transgaz a obţinut dreptul de începere a lucrărilor la conducta care va prelua gazele din Marea Neagră şi le va conecta la sistemul naţional de transport (SNT), precum şi la gazoductul BRUA, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, remis, vineri, AGERPRES.

Aceasta după ce Ministerul Energiei a emis Decizia exhaustivă nr. 4/25.04.2019 pentru proiectul "Conducta Ţărmul Mării Negre-Podişor pentru preluarea gazului din Marea Neagră".

"În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 347/2013 - decizia exhaustivă reprezintă decizia sau ansamblul deciziilor luate de o autoritate sau de autorităţi ale statelor membre, cu excepţia instanţelor judecătoreşti, care stabileşte dacă unui iniţiator de proiect i se acordă sau nu autorizarea pentru realizarea proiectului. În cazul conductei care va prelua gazele din Marea Neagră, iniţiatorul proiectului este SNTGN Transgaz SA", potrivit comunicatului.

Valoarea totală estimată a proiectului este de 360,4 milioane de euro, iar termenul estimat de finalizare este anul 2021.

Ministrul Economiei a arătat că realizarea acestui proiect permite folosirea gazelor din offshore pentru dezvoltarea economiei naţionale şi a comunităţilor locale şi a subliniat că dezvoltarea SNT reprezintă o prioritate a sa.

'Este un pas foarte mare pe care-l facem pentru a valorifica pe plan intern gazele din Marea Neagră. Această conductă pe care Transgaz o va construi va permite să direcţionăm gazele naturale pe care le vom exploata în perimetrele din off-shore atât către BRUA - deci la export, contribuind la securitatea energetică regională şi europeană, cât şi în Sistemul Naţional de Transport Gaze - adică pentru uz intern, permiţând comunităţilor locale şi agenţilor economici din ţară să aibă acces la aceste resurse de gaz care sunt deosebit de importante. Am spus în repetate rânduri şi cu orice prilej am avut la dispoziţie, faptul că pentru mine, ca ministru, sunt importante două lucruri esenţiale: să folosim resursele de gaze pentru a dezvolta economia românească şi să le folosim pentru a dezvolta comunităţile româneşti. Proiectul acesta ne permite să realizăm şi aceste lucruri. Sunt peste 40 de comune, din 3 judeţe, care vor fi tranzitate de această conductă care se va întinde peste 300 de kilometri', a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău, citat în comunicat.

La rândul său, directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a arătat că acest proiect consolidează rolul strategic pe care compania îl are în sectorul infrastructurii energetice europene.

"Având în vedere finalizarea conformă şi completă a procesului de autorizare necesar pentru realizarea proiectului de interes comun, a procesului de consultare şi participare a publicului precum şi emiterea Deciziei exhaustive, Transgaz în calitate de iniţiator al Proiectului pentru construirea conductei care preia gazele din Marea Neagră a obţinut astfel dreptul de începere efectivă a lucrărilor de construire a gazoductului. Astfel, compania îşi consolidează rolul şi locul pe care-l are în sectorul infrastructurii energetice europene', a arătat oficialul Transgaz.

Conducta va traversa judeţele Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu.

Pe teritoriul judeţului Constanţa, conducta este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Tuzla, Costineşti, Topraisar, Amzacea, Mereni, Chirnogeni, Cobadin, Peştera, Rasova.

Pe teritoriul judeţului Călăraşi, conducta este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Borcea, Jegălia, Perişoru, Dragalina, Ştefan Vodă, Cuza Vodă, Grădiştea, Independenţa, Alexandru Odobescu, Ciocăneşti, Dorobanţu, Ulmu, Lupşanu, Mânăstirea, Frăsinet, Curcani, Mitreni, Radovanu, Crivăţ.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu, conducta este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Hotarele, Greaca, Isvoarele, Prundu, Băneasa, Călugăreni, Stoeneşti, Schitu, Iepureşti, Ghimpaţi, Bulbucata, Letea Nouă, Clejani, Bucşani.

De-a lungul traseului conductei se vor amplasa 20 de staţii de robinete de secţionare, precum şi 10 staţii de protecţie catodică situate în cadrul staţiilor de robinete de secţionare.AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)