Comisia Europeană trebuie să îmbunătăţească Directivele Habitate şi Păsări întrucât 19 state au ridicat problema pagubelor pe care le înregistrează din cauza carnivorelor mari şi a cormoranilor, a declarat, luni, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul reuniunii Consiliului AgriFish.

"19 state au ridicat problema carnivorelor mari pentru sectorul agricol, iar nouă dintre acestea s-au referit la pagubele pe care le creează cormoranii în acvacultura şi în apele naturale. Este vorba de Slovacia, Germania, Austria, Polonia, Lituania, Croaţia, Suedia, Cehia şi Ungaria. În aceste condiţii, Comisia Europeană trebuie să îmbunătăţească şi să modifice Directiva Habitate şi Directiva Păsări. În primul rând vor fi măsuri care să gestioneze efectivele, să le echilibreze, dar şi măsuri care să ofere compensaţii pentru pagube", a precizat Daea.

Acesta a susţinut că în prezent CE lucrează la modificarea celor două directive.

În cadrul conferinţei de presă organizate la finalul reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), de la Luxemburg, ministrul Agriculturii a prezentat concluziile discuţiilor, iar referitor la problema carnivorelor mari a menţionat că datorită eforturilor "semnificative şi continue" ale sectoarelor agricole şi forestier, reabilitarea multor specii pe cale de dispariţie a avut efectul scontat. "În Europa statutul cormoranilor mari variază în funcţie regiune şi de specie. Reacţia autorităţilor locale faţă de ele sunt divergente şi acoperă întreg spectrul, de la teamă la entuziasm. Sectorul agricol se confruntă cu probleme în anumite regiuni din cauza pagubelor produse, iar speciile protejate sunt percepute ca un pericol nu numai pentru exploataţiile de animale din zonele montane şi premontane, ci şi pentru aşezările umane. Carnivorele mari, cormoranul şi mistreţii produc pagube importante sectorului agricol, iar în anumite regiuni, în mod deosebit în zonele montane şi premontane sunt un pericol pentru aşezările umane, determinand depopularea zonelor rurale şi abandonarea terenurilor", a subliniat Daea.

El a adăugat că în zonele specifice în care se practică pescuitul, păsările ihtiofage, cum ar fi marele cormoran, concurează cu pescarii, provocând daune economice. "Agricultorii şi-au abandonat o mare parte din activitatea lor, afectând zone importante din punct de vedere socio-economic unde piscicultura, în mod tradiţional, a fost singura sursă de venit. Dacă în trecut aceste păsări erau în pericol, acum, stocurile de peşte se află în pericol", a susţinut Petre Daea.

În opinia oficialului român, statele membre se confruntă cu daune uriaşe la culturile de cereale din cauza mistreţilor, care sunt un vector al bolilor patogene şi pun în pericol sănătatea animalelor domestice.

Pe această temă au avut loc în cadrul consiliului numeroase intervenţii cu privire la măsurile care ar putea fi luate în considerare pentru a putea proteja interesele agricultorilor şi ale sectorului agricol, păstrând în acelaşi timp biodiversitatea.

Opiniile exprimate au vizat gestionarea activă a populaţiilor, consolidarea dialogului între cei care protejează mediul şi agricultori dublat de măsuri administrative concrete pentru protecţia comunităţilor rurale şi a speciilor, identificarea celor mai bune soluţii pentru co-existenţa speciilor, ţinând seama de opinia tuturor părţilor interesate şi conservarea biodiversităţii.

Pachetul de reformă a PAC post 2020, dar şi Regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC au fost, de asemenea, subiecte importante pe agenda reuniunii. Reforma PAC post 2020 vizează trei obiective de mediu fundamentale: schimbările climatice, managementul eficient al resurselor naturale (apa şi solul), precum şi biodiversitatea.

"Am pus în discuţie PAC post 2020, referindu-ne direct la arhitectura verde, unde am făcut un schimb de opinii pe acest subiect extrem de important, nu doar pentru fermieri, ci şi pentru toţi cetăţenii europeni. Mediul, clima, biodiversitatea, sănătatea animalelor şi a plantelor sunt doar câteva dintre chestiunile pe care noua arhitectură verde intenţionează să le abordeze. Este evident că orice persoană care este interesată de o agricultură durabilă şi care doreşte să trăiască un viitor 'mai curat' este sensibilă la aceste subiecte. Din acest motiv, unul dintre obiectivele principale ale procesului de reformă a fost, încă de la început, realizarea unei politici mai ecologice", a afirmat Petre Daea în conferinţa de presă.

În lucrările Consiliului a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la situaţia pieţelor în UE, pe baza unei informări prezentate de comisarul european Phil Hogan cu referire la piaţa zahărului, a cărnii de porc, a cărnii de vită, a fructelor şi a uleiului de măsline. Defrişările, biocombustibilii şi cercetarea în agricultură au fost alte teme puse discuţii în cadrul Consiliului, unde Olanda a informat despre invitaţia adresată Comisiei de a prezenta un plan de acţiune împotriva defrişărilor.

Nu în ultimul rând, au avut loc dezbateri pe marginea raportului final al 'Grupului Operativ pentru Africană Rurală', acestea fiind precedate de o prezentare a Comisiei pe acest raport. Consiliul şi-a exprimat punctele de vedere în special cu privire la principalele recomandări şi la domeniile de acţiune identificate de grupul operativ, precum şi cu privire la procesul de monitorizare.

Rezultatele discuţiilor din Consiliul AgriFish vor contribui la pregătirea viitoarei Conferinţe ministeriale privind agricultura, care va fi organizată în comun de Uniunea Organizaţiei Africane şi de Comisia Europeană în data de 21 iunie a.c., la Roma.

Ministrul român al Agriculturii a condus luni lucrările reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), de la Luxemburg, al treilea Consiliu prezidat de România de la preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)