Obiectivul Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene este ca la finalul acesteia să existe în Consiliu un acord parţial pe tot pachetul legislativ privind politica de coeziune, a declarat joi ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Aceasta a făcut declaraţiile la finalul unei întâlniri cu comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, care a venit la Bucureşti pentru reuniunea miniştrilor Muncii din statele UE, organizată în contextul Preşedinţiei României la Consiliul UE.

"În toată perioada Preşedinţiei României am spus că suntem ambiţioşi şi am avansat foarte multe dosare, dar în acelaşi timp şi realişti, ţinând cont de toate provocările de la nivelul UE. Din cele 8 blocuri tematice în cadrul pachetului legislativ privind coeziunea, care cuprinde şi regulamentele fondurilor europene pentru viitoarea perioadă de programare, am obţinut pentru 7 dintre ele mandat din partea Consiliului UE. Obiectivul nostru este ca la 30 iunie, practic la 25 iunie, când avem Consiliul Uniunii Europene, să putem să avem un acord parţial pe tot pachetul legislativ privind politica de coeziune", a afirmat Rovana Plumb.

Aceasta a precizat că Preşedinţia română a obţinut mandat din partea Consiliului UE să înceapă negocierile cu Parlamentul European pe subiectul coeziunii.

"Pentru perioada următoare de programare, pentru că suntem în exercitarea Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, pot să vă spun că după 3 luni de zile, în ceea ce priveşte pachetul legislativ pe coeziune, care cuprinde toate regulamentele de utilizare a fondurilor europene, deci inclusiv Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European, am obţinut mandat din partea Consiliului Uniunii Europene, a Consiliului pe Coeziune, pentru a putea începe negocierile cu viitorul Parlament European", a explicat Rovana Plumb.

Aceasta a explicat că, în prezent, Ministerul Fondurilor Europene stabileşte direcţiile de investiţii prin Fondul Social European pentru perioada următoare.

"Astăzi stabilim direcţiile de investiţii pentru perioada următoare de programare cu finanţare europeană prin Fondul Social European (FSE). FSE investeşte atât în ceea ce priveşte start-up-urile, crearea de noi locuri de muncă, în sănătate, în educaţie, în comunităţile marginalizate, prin ajutorarea grupurilor vulnerabile şi de asemenea, există o prioritate de investiţii în ceea ce priveşte tinerii, pentru combaterea ratei de neocupare în rândul tinerilor, iar în ceea ce priveşte actuala perioadă de programare, FSE, care este gestionat din Programul Operaţional Capital Uman, a lansat linii de finanţare care au contribuit şi contribuie în investiţii în tot ceea ce înseamnă ocuparea forţei de muncă, sănătate, educaţie, grupuri vulnerabile, asistenţă socială pentru aceste comunităţi care au nevoie de intervenţii din partea statului", a declarat Rovana Plumb.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Aceasta a detaliat situaţia actuală a utilizării banilor europeni de către România.

"În momentul de faţă, în ceea ce priveşte utilizarea banilor europeni pe actuala perioadă de programare, pentru care avem o alocare de 5,1 miliarde de euro, avem apeluri lansate - ceea ce înseamnă linii de finanţare - de 4 miliarde de euro; 78% din alocare sunt linii de finanţare în piaţă. Contracte încheiate sunt de 3,2 miliarde de euro, sumele primite de la Comisia Europeană sunt de 870 de milioane de euro şi tot atâţia bani am trimis către beneficiari", a afirmat ministrul Fondurilor Europene.

Rovana Plumb i-a mulţumit comisarului european Marianne Thyssen pentru sprijinul acordat României.

"I-am mulţumit pentru modul de dialog constructiv în aşa fel încât politicile publice pe care le finanţăm cu bani europeni să conducă la un impact pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor noştri, considerând prioritare pentru perioada următoare de programare investiţia în tineri, în copii, în tot ceea ce înseamnă comunităţi marginalizate. Egalitatea de gen şi toate celelalte politici publice privind creşterea ratei de ocupare sunt esenţiale şi vom colabora în continuare pentru ca acestea să aibă în continuare rezultatul pe care îl dorim, pentru o Europă mai solidară, mai socială, mai incluzivă, pentru consolidarea proiectului nostru european", a încheiat ministrul Fondurilor Europene.

Potrivit Comisiei Europene, Fondul Social European Plus se va concentra pe investiţiile în capitalul uman şi pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Fondul contribuie la acţiunile de abordare a provocărilor globale, menţine echitatea socială, dar stimulează şi competitivitatea Europei.

Fondul Social European Plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond Social European, creată prin fuziunea a cinci fonduri şi programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE şi statelor membre să ofere un sprijin mai integrat şi mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piaţa muncii cu care se confruntă astăzi cetăţenii europeni, completează Comisia Europeană.

De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor celor mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinaţii mai bune de asistenţă materială şi asistenţă socială cuprinzătoare. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

#Romania2019.eu/Comisarul Thyssen: Propunem creşterea cu 17% a finanţării României prin Fondul Social European Plus