Economia românească se îndreaptă spre un record istoric în materie de exporturi în 2019, acestea urmând să depăşească pragul de 70 de miliarde de euro, impulsionate de construcţia de automobile şi piese auto, industria prelucrătoare, agricultura şi software-ul, potrivit analizei realizate de o companie specializată în plăţi internaţionale.

"În 2018, economia românească a exportat bunuri şi servicii de peste 67,7 miliarde de euro, în creştere cu 81,3% faţă de 2010 (37,3 miliarde euro) şi cu 8,1% peste nivelul din 2017. Estimările privind evoluţia din 2019 indică o creştere ceva mai temperată faţă de anul precedent, de sub 7%, spre nivelul de 72,4 miliarde euro", arată analiza privind comerţul internaţional, prezentată de Moneycorp.

Potrivit sursei citate, sectorul automotive, cu Dacia-Renault, Ford şi producătorii de piese auto în prim-plan, ar putea asigura, în acest an, principalul vector de creştere al exporturilor, după ce, în 2018, au asigurat 18,8% din volum (12,7 miliarde euro), în creştere cu aproximativ 13% faţă de anul precedent. Exporturile de maşini şi aparate şi echipamente electrice au reprezentat 28,7% din totalul exporturilor din 2018, în creştere cu 9,1% faţă de anul precedent.

"Lansarea noilor modele de automobile şi extinderea afacerilor producătorilor de piese şi subansamble auto vor reprezenta, în orizontul 2019-2020, un factor semnificativ în evoluţia exporturilor României", estimează analiştii de la Moneycorp.

Industria prelucrătoare va contribui cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura şi sectorul zootehnic cu peste 6%. Potrivit analizei Moneycorp, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creştere cu 2,1% faţă de anul precedent şi cu peste 20% mai mult faţă de nivelul din 2010.

"Dincolo de accentuarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecinţe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport ajungând, spre exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor româneşti, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii", afirmă Cosmin Bucur, managing director Moneycorp România.

Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfăşoară, în prezent, activităţi de export în România, în creştere cu 5,3% faţă de 2013. Cele mai multe activează în comerţ (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) şi agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt.

Companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferenţa este chiar şi mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare. În context, specialiştii menţionează că accesul diferenţiat la pieţele internaţionale ţine de relaţiile de business, de reputaţia companiilor şi de soliditatea financiară a acestora.

"Potenţialul firmelor româneşti este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare şi de suportul insuficient oferit de misiunile economice româneşti din străinătate. Totodată, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susţine competitivitatea produselor româneşti pe plan internaţional. Accentul pe inovaţie, calitate şi servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivităţii ţine şi de predictibilitatea costurilor de fiananţare, inclusiv acoperirea riscului valutar", afirmă Claudiu Ghebaru, senior dealer în cadrul aceleiaşi companii.

Documentul aminteşte, de asemenea, că, în 2018, importurile au crescut cu peste 90% faţă de 2010 iar deficitul comercial al României a crescut cu 16,8, până la 15,1 miliarde de euro.

"Cele mai noi date Eurostat arată că, dincolo de Marea Britanie, Franţa, Spania, Portugalia şi Grecia - care raportau cele mai mari deficite comerciale din UE, ţara noastră avea în ianuarie 2019 cel mai mare deficit din regiune, de 1,3 miliarde euro, în creştere semnificativă, de la 800 milioane de euro în ianuarie 2018. Polonia, Ungaria, Cehia se aflau pe o balanţă pozitivă, în timp ce Bulgaria şi-a redus deficitul comercial cu 100 milioane de euro anul precedent, evoluţie influenţată mai ales de îmbunătăţirea trade-ului la nivel intracomunitar", afirmă experţii.

Pentru acest an, estimările Moneycorp arată că valoarea deficitului comercial al României ar urma să treacă de nivelul de 17,7 miliarde de euro, în condiţiile în care importurile României sunt estimate la 90 miliarde euro.

Germania asigură peste 20% din volumul importurilor româneşti, cu afaceri de 16,9 miliarde de euro, urmată de Italia (7,7 miliarde euro), Ungaria (5,6 miliarde euro) şi Polonia (4,6 miliarde euro). China, ţară de unde vin multe dintre mărfurile vândute în România, se situează pe locul 5, cu afaceri de 4,4 miliarde euro, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, şi cu mai mult de 50% faţă de 2013.

Germania este şi principala destinaţie pentru exporturile României, în această ţară ajungând peste 23% din exporturile româneşti. Nemţii au cumpărat, în 2018, bunuri  produse în România de 15,5 miliarde de euro, în creştere cu 8,4% faţă de 2017 şi cu peste 110% faţă de 2013. Un alt partener comercial principal al României este Italia, unde firmele româneşti au exportat anul trecut de 7,7 miliarde de euro, în creştere cu 35% faţă de 2013. În topul destinaţiilor de export ale României urmează Franţa, care a cumpărat produse româneşti de 4,8 miliarde de euro, Ungaria (3,3 miliarde euro), Marea Britanie (2,8 miliarde euro) şi Bulgaria (2,2 miliarde euro).

"Potenţialul de export al României este unul semnificativ. Dincolo de relaţiile comerciale în creştere cu ţările din UE, statisticile indică un avans semnificativ şi în afacerile cu ţări precum Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Sri Lanka, Egipt, Liban sau Nigeria unde volumul exporturilor, raportat la anul 2013, s-a dublat, iar în unele cazuri chiar a crescut de 3-4 ori faţă de anii anteriori. Chiar şi în relaţia cu SUA stăm mai bine decât acum 6 ani, în 2018 fiind raportate afaceri de aproape 1 miliard euro. De la maşini, combustibili, produse chimice, zootehnice (animale vii) şi agricole (grâu în special), relaţiile comerciale cu ţările din afara UE au depăşit nivelul de 15 miliarde de euro în 2018", arată analiza Moneycorp.

Pe de altă parte, autorii documentului atrag atenţia că potenţialul de creştere al comerţului exterior al României este influenţat în mod semnificativ de starea precară a infrastructurii. 

"Lipsa autostrăzilor, care generează costuri suplimentare de transport firmelor din România faţă de cele din alte ţări din regiune, deprecierea reţelei de cale ferată şi absenţa/degradarea facilităţilor de gestionare a mărfurilor reprezintă principalele provocări. La acestea se adaugă degradarea sectorului navigabil al Dunării şi absenţa investiţiilor în extinderea zonelor de transport fluvial", afirmă experţii.

Potrivit analizei Moneycorp, România se află pe locul 29 din 43 din Europa în privinţa numărului de kilometri de autostradă. Anul trecut, erau daţi în folosinţă numai 763 de kilometri, reprezentând 4,3% din totalul drumurilor naţionale, în condiţiile în care ţări precum Polonia sau Croaţia au de două ori mai mult, conform datelor Eurostat. La polul opus se afla Spania, cu 15.500 kilometri de autostradă, şi Germania cu peste 13.000.

Pe calea ferată, potrivit unui raport al World Economic Forum, România se află pe locul 24 în topul eficienţei transportului, cu un scor negativ de 3.06 puncte. Bulgaria este două locuri mai sus, cu 3.32,

"Transportul rutier, chiar şi cu provocările legate de infrastructură, a ajuns să reprezinte principalul vector de gestiune al comerţului exterior. Pentru ca economia să crească sustenabil, este nevoie însă de extinderea semnificativă a rutelor de transport, de la cele feroviare, la cele navigabile şi aeriene", afirmă experţii.

Pe de altă parte, dincolo de extinderea relaţiilor comerciale cu partenerii străini şi de necesara optimizare a infrastructurii de transport, evoluţia comerţului internaţional ţine şi de modul în care companiile îşi gestionează bugetele.

"Schimburile valutare, fluctuaţiile majore din piaţă, comisioanele pentru plăţile internaţionale sau lipsa unei strategii de hedging poate costa scump o companie. Optimizarea acestora trebuie să fie în prim-plan. Exportatorii şi importatorii au nevoie de soluţii integrate pentru acoperirea riscului valutar", afirmă Claudiu Ghebaru. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)