Schimbările aduse OUG 114/2018 evită daune foarte mari pentru economie şi satisfac cele trei cerinţe formulate de Banca Naţională a României şi înaintate Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, însă noile prevederi complică, în ansamblul lor, transmisia monetară, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 2 aprilie 2019.

În respectiva întrunire, BNR a decis menţinerea ratei de politică monetară la 2,5%.

În cadrul şedinţei, Consiliul de Administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că, aşa cum s-a anticipat, creşterea economică s-a menţinut aproape constantă în termeni anuali în trimestrul IV 2018, la 4,1%, în condiţiile unei temperări de ritm trimestrial ce face probabilă mărirea uşoară a excedentului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.

Totodată, conform aşteptărilor, consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul propulsor al expansiunii economice, urmat la ceva distanţă de aportul variaţiei stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a redus uşor contribuţia negativă la avansul PIB. În schimb, exportul net a continuat să şi-o amplifice, pe fondul prelungirii tendinţei de încetinire a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii, în paralel cu reaccelerarea uşoară a dinamicii importurilor, de natură să conducă, în asociere cu o deteriorare mai severă a balanţei veniturilor primare, şi la adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent în acest interval, au arătat membrii CA al băncii centrale.

Creşterea în consecinţă a deficitului de cont curent la 4,5% din PIB în anul 2018, de la 3,2% în 2017, sugerând pierderi de competitivitate externă a economiei, precum şi acoperirea lui mai redusă cu fluxuri de capital autonom, au fost considerate deosebit de preocupante de către unii membri ai Consiliului, evoluţiile reclamând, în opinia acestora, o atenţie sporită.

Au fost evocate însă şi cauze structurale ale deficitului extern, cronicizate de-a lungul timpului, şi nivelul relativ mai scăzut al subvenţiilor din fonduri europene de care beneficiază fermierii români.

S-a sesizat, în acest context, că în anul 2018 avansul economiei, care a încetinit la 4,1% de la valoarea de excepţie de 7% atinsă în 2017, a fost susţinut pe partea cererii doar de consum, cu precădere de cel al gospodăriilor populaţiei, şi de variaţia stocurilor, în timp ce formarea brută de capital fix, dar mai cu seamă exportul net au acţionat în sensul erodării creşterii.

Membrii Consiliului au continuat să exprime îngrijorări şi în legătură cu gradul înalt de încordare a pieţei muncii, evocând noul minim atins de rata şomajului BIM la începutul acestui an, concomitent cu creşterea la maxime istorice a efectivului salariaţilor din economie, precum şi intenţiile de angajare încă robuste, chiar dacă în uşoară moderare, indicate de sondaje de specialitate în perspectivă apropiată.

S-a apreciat că penuria mare de forţă de muncă existentă pe anumite segmente ale pieţei, potenţată şi de probleme structurale, împreună cu efectul de demonstraţie al majorărilor de salarii din sectorul public sunt de natură să accentueze în perspectivă presiunile asupra salariilor, ceea ce poate lovi în competitivitatea unor sectoare.

Totodată, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil pe orizontul scurt de timp peste limita de sus a intervalului ţintei şi pe o traiectorie semnificativ mai înaltă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2019, care anticipa plasarea ei la 3% în decembrie 2019 şi la 3,1% la finele anului 2020.

Totodată, s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor relevanţi, consumul privat constituie probabil principalul determinant al creşterii economice şi în trimestrul I, influenţe de sens opus fiind însă posibile din partea formării brute de capital fix.

"Au fost, de asemenea, discutate modificările recente aduse unor acte normative ce vizează sectorul bancar şi implicaţiile acestora asupra politicii monetare. Potrivit opiniei unanime, schimbările aduse OUG 114/2018 evită daune foarte mari pentru economie şi satisfac cele trei cerinţe formulate de membrii Consiliului aşa cum au fost înaintate Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială şi în discuţii cu Guvernul. Noile prevederi complică însă, în ansamblul lor, transmisia monetară, cu implicaţii asupra cadrului general al politicii monetare. Unii membrii ai Consiliului au subliniat nevoia ca băncile comerciale să practice dobânzi mai mari la depozite", se mai arată în documentul oficial.

De asemenea, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie.

În aceste condiţii, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5%.

Consiliul de Administraţie al BNR a mai decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)