Provocările pentru cercetarea şi inovarea în agricultură şi bioeconomie în Europa Centrală şi de Est, precum şi deficienţele în ceea ce priveşte punerea în aplicare a inovaţiilor în agricultura durabilă au fost printre temele principale dezbătute în cadrul Conferinţei la nivel înalt privind privind cercetarea agricolă, inovarea şi bioeconomia.

Evenimentul a fost organizat vineri, la Palatul Parlamentului, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Prezent la conferinţă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că reuniunea de la Bucureşti este un bun prilej de a oferi o imagine de ansamblu asupra oportunităţilor şi perspectivelor economice viitoare, a cooperării, dezvoltând recomandări politice pragmatice.

'Îmi doresc ca România să fie parte a schimbării şi să figureze pe harta bioeconomiei, graţie proiectelor de cercetare şi inovare de care am putea beneficia', a declarat ministrul Agriculturii. Acesta a subliniat că "dezideratul ţării noastre este acela de a avea o viziune guvernamentală care să întrunească un consens şi să fundamenteze o strategie naţională pentru stimularea dezvoltării bioeconomiei în direcţia dorită", se menţionează înr-un comunicat MADR remis sâmbătă AGERPRES.

În acest context, Ministerul Agriculturii susţine domeniul bioeconomiei şi al cercetării/inovării prin îmbunătăţirea vizibilităţii, la nivel naţional, prin organizarea de evenimente pe această temă şi prin consolidarea rolului de vector al schimbării, la nivel internaţional, aderând la iniţiativa BIOEAST, care contribuie la dezvoltarea Spaţiului European de Cercetare în sectoarele bioeconomiei (în special în agricultură).

De asemenea, strategia pentru cercetare-dezvoltare- inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu şi lung 2014 - 2020/2020 - 2030 a MADR, are ca obiectiv strategic principal, în domeniul bioeconomiei, evaluarea fezabilităţii pe termen mediu şi lung a potenţialului bio-economic naţional pentru producerea de bioresurse non-alimentare sub impactul schimbărilor climatice.

Potrivit MADR, Comisia Europeană propune o contribuţie mai puternică în domeniul bioeconomiei în noua PAC 2021-2027. Astfel, prin eforturile celor doi comisari europeni, Carlos Moedas şi Phil Hogan, Comisia Europeană face paşi concreţi către susţinerea bioeconomiei prin bugetarea consistentă a programului de cercetare şi inovare Orizont 2020, incluzând şi acest domeniu.

Nu în ultimul rând, ministrul Daea a adăugat că bioeconomia este văzută ca o modalitate de a închide lanţurile valorice specifice economiei bazate pe bioresurse. În acest sens, la nivelul Ministerului Agriculturii se va derula un proiect cu sprijinul Academiei Române care vizează consolidarea capacităţii administrative de a gestiona politici publice în sectorul bioeconomiei şi dezvoltarea de competenţe pentru angajaţii din administraţia agricolă centrală şi locală.

Obiectivul conferinţei privind privind cercetarea agricolă, inovarea şi bioeconomia a fost acela de a întruni experţi, cercetători şi profesori cu reputaţie internaţională care au schimbat idei, au împărtăşit din experienţa lor şi totodată au făcut recomandări, oferind soluţii practice în domeniul cercetării agricole şi a bioeconomiei.

Potrivit comunicatului MADR, prima sesiune de dezbatere din cadrul conferinţei s-a axat pe deficienţele în punerea în aplicare a inovaţiilor în agricultura durabilă: îmbunătăţirea AKIS (Sistemul de cunoştinţe şi inovare în agricultură), a doua sesiune a vizat bioeconomia ca vehicul pentru dezvoltarea rurală, a treia sesiune s-a referit la subiectul provocărilor pentru cercetarea şi inovarea în agricultură şi bioeconomie în Europa Centrală şi de Est, iar în cadrul ultimei sesiuni au fost discutate aspecte privind strategiile pentru dezvoltarea bioeconomiei.

La conferinţă au luat parte alături de Petre Daea, ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Hurduc, Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR şi Maricel Floricel Dima, subsecretar de stat al MADR, precum şi directori generali şi experţi ai Ministerului, dar şi din agenţiile din subordine.

De asemenea, au fost prezenţi factori de decizie în domeniul cercetării din cadrul Comisiei Europene (DG AGRI şi DG Cercetare şi Inovare), reprezentanţi ai organizaţiei internaţionale a fermierilor COPA-COGECA, cadre universitare, personalităţi din mediul academic şi al cercetării agronomice din România şi din străinătate, antreprenori din sectoare bazate pe bioresurse, experţi în domeniul consultanţei agricole. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Constantin Balaban, editor online: Simona Aruştei)