Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: Ţinta pe care şi-o propune România în privinţa energiei din surse regenerabile pentru 2030 este de 27,9% şi sperăm să accepte Comisia Europeană o ţintă sub nivelul mediu al Europei, a declarat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Zoltan Nagy-Bege, aflat la WindEurope Conference & Exhibition, la Bilbao.

"Prioritatea noastră numărul 1, ca ţară, este să finalizăm Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) şi să negociem cu Comisia Europeană acea ţintă pentru SRE (surse regenerabile de energie, n.r.) pe care ne-o asumăm şi ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală având în vedere potenţialul României. Noi am depăşit deja ţinta de 26%. Să ne propunem doar două procente în plus, adică să accepte Comisia Europeană o ţintă mult sub nivelul mediu al Europei, în condiţiile în care până acum eram peste medie! În acelaşi timp, trebuie să vedem şi situaţia particulară a României. Noi am avut o schemă de sprijin destul de avantajoasă din punct de vedere al investitorilor în regenerabile: schema cu certificare verzi, care momentan are un efect în preţul final al energiei de 12,5 euro la fiecare MWh la majoritatea consumatorilor. Sunt unii consumatori energointensivi exceptaţi sau care au beneficiat de o reducere a contribuţiei. Într-o ţară unde nivelul de trai nu este foarte mare şi costurile cu utilităţile au o pondere mult mai mare în buget decât în cazul altor ţări, mai trebuie să analizezi şi acest impact social. România asta îşi propune, cel puţin în prima perioadă, până în 2030, măsurile să fie mai blânde. După 2025 încep să iasă capacităţi de producţie din schema de sprijin şi ar putea să scadă contribuţia la schemă. După această perioadă, când ne mai liniştim, vedem ce obligaţii avem, să ne gândim la noi scheme de sprijin dacă va fi nevoie. Un studiu arată că în 2024 şi în România vor fi posibile investiţii în vânt şi solare fără sprijin. Dacă investiţiile vor fi rentabile fără scheme de sprijin, situaţia va fi diferită în privinţa consumatorilor", a explicat Bege.

La rândul său, Claudia Brânduş, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană - RWEA, a subliniat că toate statele europene iau măsuri de decarbonizare, iar energia regenerabilă are un rol principal în acest proces.

"Am plăcerea să particip la conferinţa anuală a WindEurope unde, în prezenţa unei înalte participări, care include pe însuşi Majestatea sa Regele Felipe al VI -lea al Spaniei, se confirmă ceea ce ştiam de mult: toate statele europene iau măsuri de decarbonizare, energia regenerabilă având rolul principal în acest proces. Cea mai mare parte a noilor capacităţi de producţie de energie din Europa se bazează pe sursele de energie eoliene. Tranziţia energetică presupune electrificarea transportului şi a sectorului termic, iar integrarea surselor de energie regenerabilă este o provocare ce necesită o schimbare de paradigmă, pentru a defini rolul crescut al consumatorului de energie în reţelele inteligente ale viitorului. Vorbim de mulţi ani de aceste concept şi de la an la an vedem noi ţări care se alătură luptei susţinute împotriva încălzirii globale, adoptând strategii combinate privind clima şi energia. Vedem din ce în ce mai multe ţări vorbind despre ambiţiile de dezvoltare a tehnologiilor regenerabile şi de promovare a inova", a spus preşedintele RWEA.

Potrivit lui Gunnar Groebler, chairman of the board, WindEurope, Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că că vântul va fi prima sursă de energie în Europa, începând din 2027 şi va furniza peste 50% din electricitatea din UE, în 2050.

"Sectorul eolian european a generat 300.000 de locuri de muncă şi o cifră de afaceri de peste 60 miliarde euro. Peste jumătate dintre turbinele din lume sunt produse aici.(...) Vântul contribuie la securitatea furnizării, la reducerea importurilor de combustibili fosili şi a volatilităţii preţurilor, în final reducând factura la energie", a subliniat Groebler.

El a adăugat că ţinta de energie din surse regenerabile de 32% este "o importantă piatră de hotar", dar este la fel de importantă ca şi măsurile adoptate de către guverne pentru a o atinge.

"Uniunea Europeană are o oportunitate unică de a aborda acest lucru prin Planurile Naţionale privind Energia şi Schimbările Climatice, care trebuie să ofere vizibilitate în privinţa volumelor şi investiţiilor. Cuplarea sectorului (transport, industrie, încălzire şi răcire) este esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor", a mai spus oficialul WindEurope.

Marţi, la deschiderea evenimentului, regele Felipe al VI-lea al Spaniei a vorbit despre beneficiile economice ce rezultată în urma combaterii schimbărilor climatice, pe care le-a descris drept "foarte alarmante".

El a descris tranziţia energetică drept un vector critic al schimbării, unul care nu oferă doar acces la energie la preţuri accesibile, dar, de asemenea, vine cu numeroase beneficii în afaceri, tehnologie şi locuri de muncă.

"Vântul este, indiscutabil, una dintre sursele cheie de energie şi este evident că energia eoliană transformă Spania şi Europa. Faptul că Spania exportă tehnologie eoliană este un lucru cunoscut, un sector cu un semnificativ lanţ valoric, în care cercetarea şi dezvoltarea ne-au plasat pe locul 3 la nivel european în privinţa numărului de patente în domeniu", a afirmat regele Spaniei.

Peste 8.000 de specialişti şi circa 300 de expozanţi, din 50 de ţări, participă la ediţia din 2019 a WindEurope Conference & Exhibition, care are loc până pe 4 aprilie în Spania, la Bilbao.

WindEurope Conference & Exhibition este cel mai important eveniment din Europa din domeniul energiei eoliene. Aici se vor întâlni toate drumurile din industria eoliană: onshore şi offshore, producători şi experţi în energie, lideri în politică şi academicieni, giganţi ai industriei şi start-up-uri, experţi în finanţe, tehnologie, etc, afirmă organizatorii. Evenimentul este organizat de asociaţia eoliană europeană WindEurope şi Asociacion Empresarial Eolica (AEE).

Programul conferinţei acoperă subiecte precum ultimele noutăţi tehnologice privind turbinele, digitalizarea, reciclarea elicelor, evaluarea potenţialului eolian, integrarea în reţea a energiei s.a.m.d. De asemenea, se vor analiza ultimele tendinţe în finanţe, inclusiv subvenţiile, dar şi ce se întâmplă pe diferite pieţe şi în politica guvernamentală. AGERPRES/(AS-editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)