Peste 17 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene locuiau sau lucrau într-un alt stat membru decât cel al naţionalităţii lor, până în 2017, cifrele actuale fiind duble faţă de un deceniu în urmă, a afirmat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, adăugând că este nevoie de o acţiune administrativă concertată pentru a gestiona piaţa din ce în ce mai integrată a forţei de muncă.

"Din datele sintetizate la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, până în 2017, 17 milioane de cetăţeni ai Uniunii locuiau sau lucrau într-un alt stat membru decât cel al naţionalităţii lor, cifrele fiind duble faţă de un deceniu în urmă. În considerarea acestei realităţi, este nevoie de o cooperare eficientă între autorităţile naţionale şi de o acţiune administrativă concertată pentru a gestiona piaţa din ce în ce mai integrată a forţei de muncă, asigurând un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre, lucrătorilor şi întreprinderilor naţionale", a transmis ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, în conferinţa "Mobilitatea forţei de muncă, un element de bază în echilibrul pieţei muncii", desfăşurată la Bucureşti.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) remis AGERPRES, conferinţa a fost organizată în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi a reunit reprezentanţi ai Direcţiei Generale Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene, ai Eurofound, precum şi experţi EURES din statele membre.

Tema conferinţei de la Bucureşti a vizat unul din drepturile de bază garantate cetăţenilor europeni, respectiv libertatea lucrătorilor de a căuta un loc de muncă în orice stat membru. Discuţiile s-au axat pe beneficiile şi provocările de pe piaţa muncii din UE, precum şi pe cooperarea instituţională între statele membre ale UE în sprijinul lucrătorilor mobili.

Una dintre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene se referă la mobilitatea forţei de muncă şi la condiţii de muncă egale ca factori care generează creştere şi competitivitate în ţările gazdă şi de origine şi pe piaţa internă a Uniunii Europene.

În aceste context, conferinţa a acordat o atenţie deosebită modelelor de mobilitate a forţei de muncă orientate spre dezvoltarea mobilităţii geografice şi profesionale a lucrătorilor în condiţii echitabile, prin dezvoltarea şi consolidarea instrumentelor UE existente.

'Consider că facilitarea mobilităţii lucrătorilor Uniunii, concomitent cu dezvoltarea unor politici reale de integrare a imigranţilor în societăţile statelor membre ale Uniunii, reprezintă factori extrem de importanţi ce pot contribui la creşterea capacităţii de răspuns la noile provocări şi la implementarea măsurilor stabilite de Uniunea Europeană în acest context. O aplicare corectă şi uniformă a reglementărilor europene privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul UE şi securitatea socială a lucrătorilor mobili, precum şi transpunerea şi evaluarea noii legislaţii în domeniul relaţiilor de muncă nu pot decât să faciliteze mobilitatea lucrătorilor în cadrul Uniunii şi să garanteze condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, precum şi respectarea drepturilor acestora', a declarat, în deschiderea lucrărilor, secretarul general adjunct al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Daniela Moroşanu.

Potrivit MMJS, libertatea lucrătorilor de a căuta un loc de muncă în orice stat membru este un drept stabilit în Tratatele constitutive ale UE şi este parte integrantă a conceptului de cetăţenie europeană, a drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din calitatea de cetăţean european şi un instrument esenţial în realizarea Pieţei Unice, care reprezintă un spaţiu fără frontiere interne precum şi un spaţiu unional de libertate, securitate şi justiţie, în interiorul căreia este asigurată libera circulaţie a persoanelor.

În cadrul dezbaterilor au fost reflectate mai multe aspecte vizate de obiectivele Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv identificarea şi analizarea factorilor care determină mobilitatea externă a forţei de muncă, dar şi intenţia de reîntoarcere a lucrătorilor mobili din Uniunea Europeană; bariere legale, administrative şi practice care afectează mobilitatea lucrătorilor pe Piaţa Internă a Uniunii Europene şi cooperare între administraţiile statelor membre pentru a reduce/ elimina muncă fără forme legale, evitarea riscurilor discriminărilor, abuzurilor şi încălcarea prevederilor legislaţiei muncii.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)