Legile recent adoptate de Parlament care aduc modificări la adresa sistemului financiar vor duce la diminuarea creditelor acordate economiei reale şi vor afecta în mod negativ stabilitatea financiară, a declarat, pentru AGERPRES, Alejandro Hajdenberg, reprezentant rezident al Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România şi Bulgaria.

El a arătat că FMI a avertizat autorităţile române despre acest aspect în ultimul raport publicat cu ocazia consultărilor cu privire la Articolul IV, când măsurile erau încă în dezbatere.

"Cu privire la legile care introduc modificări la adresa sistemului financiar recent adoptate de Parlament, raportul subliniază că, dacă vor fi adoptate, aceste propuneri ar duce la diminuarea creditelor acordate economiei reale şi la încetinirea soluţionării problemei creditelor neperformante, ceea ce înseamnă că vor afecta în mod negativ stabilitatea financiară", a arătat Hajdenberg.

Totodată, întrebat care este poziţia FMI referitoare la Ordonanţa de Urgenţă adoptată la sfârşitul săptămânii trecute de Guvern, privind noile măsuri fiscal-bugetare, el a arătat că fondul încă evaluează aceste decizii.

"Încă evaluăm măsurile adoptate recent. Anunţul privind modificările pare să fi fost o surpriză pentru mulţi, având în vedere prăbuşirea pieţei bursiere. Aşa cum am anunţat cu ocazia consultărilor cu privire la Articolul IV, predictibilitatea şi orientarea pe termen mediu a politicilor sunt importante pentru a susţine creşterea economică pe termen lung şi a asigura convergenţa României cu standardele de viaţă mai mari din UE", a mai spus responsabilul FMI.

De asemenea, ultimul raport publicat cu ocazia consultărilor cu privire la Articolul IV subliniază nevoia de a efectua o analiză a sustenabilităţii sistemului de pensii, în timp ce se garantează că obiectivele sale de protecţie socială sunt îndeplinite, a adăugat el.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 19 decembrie, un proiect de lege care plafonează dobânzile. Astfel, actul normativ pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti are două noi articole, prin care se stabilesc regimul dobânzilor penalizatoare în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, precum şi faptul că dobânda convenţională - atât cea remuneratorie, cât şi cea penalizatoare - nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Iniţiativa prevede că această măsură se aplică şi contractelor aflate în derulare.

Conform celor adoptate de deputaţi, "dobânda efectivă anuală (...) nu poate depăşi: a) cu mai mult de 3 puncte procentuale, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare; creditul ipotecar sau imobiliar se defineşte ca fiind orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat, ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terţ garant; b) 50% pe an, în cazul creditelor de consum având o valoare mai mică sau egală cu 15.000 RON şi, respectiv, 40% pe an, în cazul creditelor de consum având o valoare mai mare de 15.000 RON; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar, în sensul lit.a)".

Camera Deputaţilor a fost for decizional pentru acest proiect.

Tot în 19 decembrie, deputaţii au adoptat propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care prevede că cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent.

Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, iniţiativa prevede că această măsură se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

Senatorul liberal Daniel Zamfir, iniţiator al proiectului, a precizat că prin această iniţiativă legislativă se introduce "dreptul celui care a fost executat să poată să răscumpere bunul de care a fost deposedat plătindu-i societăţii de recuperare a cesiunii de creanţe dublul sumei cu care acesta, cesionarul, a cumpărat respectivul bun de la bancă".

Deputatul PNL Dan Vîlceanu a criticat proiectul, susţinând că legalizează escrocheria în România. În replică, Daniel Zamfir a spus că acest proiect a fost semnat de mai mulţi parlamentari liberali. Camera Deputaţilor a fost for decizional în acest caz.

Tot pe 19 decembrie, Senatul (de această dată prima cameră sesizată) a stabilit în şedinţa plenului că prevederile Legii privind darea în plată se aplică şi creditelor acordate prin programul 'Prima casă'.

Astfel, senatorii au adoptat propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată. Potrivit art. 1 alin. (4) supus abrogării, prevederile legii în discuţie "nu se aplică creditelor acordate prin programul 'Prima casă', aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului 'Prima casă', aprobată cu modificări şi completări prin Legea 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare".

Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a explicat că acest proiect legislativ clarifică situaţiile de "impreviziune" care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.

El spune că anumiţi judecători consideră că impreviziunea - adică starea care apare între cele două părţi după semnarea contractului, stare care nu putea fi prevăzută de niciuna din părţi - este doar moartea subită, de exemplu, sau o calamitate, dar sunt şi judecători care consideră că numai în stare de conflict armat este o stare de impreviziune. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)