România reprezintă un punct de atracţie investiţional în Europa şi, sincer, nu cred că vor fi retrageri de companii străine din România a declarat, vineri seară, la Palatul Victoria, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

"Am participat la discuţiile cu domnul cancelar Kurz (cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, n.r.) şi vă spun că s-au discutat motivele pentru care o astfel de ordonanţă să fie adoptată. Din toate argumentele explicate şi prezentate nu a existat niciun fel de reacţie decât că înţeleg o astfel de decizie, care este o decizie a Guvernului. Sincer, nu cred că vor fi astfel de retrageri de companii străine din România, pentru că România reprezintă, totuşi, un punct de atracţie în Europa. Ştiţi foarte bine, comparativ cu alte state europene, sunt multe argumente pentru care o companie străină poate decide să facă o investiţie în România", a spus Teodorovici.

La rândul său, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a adăugat că: "România, aşa mică cum este, este al doilea producător de gaz din Uniunea Europeană, şi România, aşa mică cum este, are cel mai mare randament pe piaţa bancară, de trei ori peste media europeană. Acum, dvs. credeţi că ar pleca cineva de aici, şi mă refer la bănci şi la producătorii de gaz... Ameninţarea că pleacă companiile nu o luaţi în serios. Noi am avut astăzi discuţii cu toate aceste sectoare şi cred că românii vor avea surprize plăcute după Crăciun şi după Anul Nou".

Întrebaţi dacă îşi asumă răspunderea pentru eşecul măsurilor cuprinse în Ordonanţa cu privire la noi măsuri fiscal-bugetare, atât Teodorovici, cât şi Vâlcov au evitat să dea, în primă fază un răspuns concret, dar la insistenţele jurnaliştilor ministru Finanţelor a afirmat că toţi membrii Guvernului îşi vor asuma măsurile cuprinse în acest document.

"Vizavi de asumare, vreau să vă aduc aminte că, în 2015, erau afirmaţii din partea unor state membre, care erau la fel de îngrijorate de ceea ce România vrea să facă, şi mă refer la acel Cod fiscal faţă de care unii şi-au exprimat temerile şi de ce? De teama de relocare a activităţii din anumite state membre către România. Iată că acel Cod fiscal a produs anumite efecte consistente. Plecaţi din start cu ideea că nu am avea răspunsuri la întrebările dvs. Plecaţi pe o pistă falsă. Legat de discuţiile pe Ordonanţă, am avut pe dialogul social de la Ministerul de Finanţe, dacă luaţi lista de participanţi, veţi vedea exact cine a lipsit: exact unii care sunt vizaţi de această Ordonanţă, adică sectorul bancar. Dacă a fost cineva prezent acolo, totuşi, nu a ridicat absolut nicio problemă, vreo întrebare sau să ceară vreo clarificare a modului în care această Ordonanţă a fost propusă. Eu vă spun că s-a discutat în CES ordonanţa şi vă voi prezenta avizul cu argumentele şi motivele invocate de către cele trei părţi membre ale acestui Consiliu. Referitor la asumare, vă spun că dacă am semnat un astfel de act, membru în Guvern şi toţi membrii Guvernului au fost de acord cu acest act, atunci cu toţii ne asumăm", a precizat ministrul Finanţelor.

Totodată, Vâlcov a punctat că statul român nu trebuie să mai suporte ca o companie care raportează o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, să plătească "10 pachete de ţigări impozit pe profit".

"Cât trebuie să mai suporte statul român ca o companie care face 3,2 miliarde de lei cifră de afaceri, să plătească 10 pachete de ţigări impozit pe profit? Acum suntem şantajaţi că pleacă cu angajaţii în altă parte. Uitaţi-vă la domeniile care astăzi sunt în discuţie. Sunt cei cărora le place să lucreze cu banii altora şi vorbim despre sistemul bancar, unde din depozitele populaţie doar 75% se întorc în economia românească prin creditare. Restul de 25% stau lichizi, deci banii românilor depozitaţi în bănci se întorc în susţinerea companiilor care activează în România şi în susţinerea nevoilor românilor în proporţie de doar 75%. Bani din afară pentru a susţine aceste împrumuturi nu vin mai mult de 25%. Cel mai uşor e să faci bani cu banii altora, nu? Mai avem a doua categorie, cea a pieţei de capital, unde şapte firme cu câte 22 de angajaţi, în medie, administrează 10 miliarde de euro. Banii cui? Banii românilor, nu a venit nimeni cu aceste 10 miliarde de euro din afară să le administreze. Ba mai mult, plătim 100 de milioane de euro anual pentru administrarea lor. Deci, nu le administraţi bine (fondurile, n.r.) da-ţi-le românilor posibilitatea să plătească mai puţin sau să se mute la alt pilon de pensii. Şi mai avem o categorie a celor care iubesc foarte mult investiţiile, dar pe resursele naturale ale statului. Avem jucătorii din energie şi ştim că nu a venit nimeni cu câmpurile petroliere în România să le planteze. Câmpurile vor fi aici şi după ce nu va mai fi Romgaz, OMV şi aşa mai departe. Nu cred că aţi auzit vorbind în Ordonanţa de astăzi despre alte companii care fac investiţii, ca Dacia, venind cu banii lor de acasă", a susţinut oficialul guvernamental.

Aflat vineri în vizită oficială în România, Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a declarat, referitor la ordonanţa de urgenţă cu privire la măsurile fiscale anunţate de către ministrul Finanţelor, că nu-şi face griji pentru firmele austriece, dar că acestea ar putea să-şi strângă lucrurile şi să plece.

"Eu nu-mi fac griji pentru firmele austriece, deoarece ştiu ce firme austriece sunt aici în România şi au investit aici. Sunt firme mari cum ar fi OMV sau Erste Bank, firme care lucrează în multe state, România este o parte mai mică a activităţii. Ar putea să-şi strângă lucrurile şi să plece, dar în mod cinstit nu-mi fac griji pentru aceste firme", a spus Kurz, în conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

Guvernul a adoptat, vineri, proiectul de OUG privind măsurile fiscal-bugetare. Printre măsurile anunţate se află: înfiinţarea unui Fond de 310 milioane lei pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, plafonarea preţului la gaze naturale şi energie electrică în următorii trei ani pentru consumatorii casnici, impozitarea activelor bancare dacă ROBOR depăşeşte 2%, impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, impunerea unei taxe de 3% pentru toate companiile din sectorul telecom, precum şi aplicare unei de 2% pentru jocurile de noroc.

Toate aceste prevederi ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei, editor online: Daniela Juncu)