Pe parcursul acestui an, principalele organisme financiare internaţionale, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi Comisia Europeană şi principalele agenţii de rating, Standard & Poor's, Fitch Ratings şi Moody's, şi-au înrăutăţit estimările privind creşterea economică a României şi totodată au atras atenţia autorităţilor de la Bucureşti asupra riscului creşterii deficitului bugetar ca urmare a politicii fiscale expansioniste.

FMI recomandă autorităţilor române o politică fiscală mai strictă dacă vor să respecte ţinta de deficit

La începutul anului, directorul general al FMI, Christine Lagarde, aprecia că în 2018 creşterea economiei mondiale va fi 'mai puternică şi mai bine repartizată' între statele lumii, continuând procesul început după criza economică din anii 2007-2008. În consecinţă, la finele lunii ianuarie FMI şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei mondiale în 2018 şi 2019, apreciind că reducerile de taxe adoptate de administraţia Trump în SUA ar urma să ducă la creşterea investiţiilor în cea mai mare economie mondială şi vor ajuta, de asemenea, şi principalii parteneri comerciali ai ţării. Potrivit FMI, economia mondială va înregistra o creştere de 3,9% în acest an şi anul viitor, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât estima în toamna anului trecut.

În ceea ce priveşte România, în luna martie, FMI aprecia că, fără o modificare a politicilor actuale, creşterea economiei româneşti va deveni din ce în ce mai fragilă şi în acest sens Fondul susţinea că opţiunea cea mai bună este o combinaţie între moderarea politicii fiscale şi înăsprirea politicii monetare. La acel moment instituţia financiară internaţională estima că ritmul de creştere al economiei româneşti ar urma să încetinească în acest an ca urmare a mai multor factori: diminuarea impulsului fiscal, investiţiile publice reduse, lipsa progreselor cu reformele structurale şi înăsprirea condiţiilor financiare. "Preconizăm că ritmul de creştere a PIB va fi de aproximativ 5% în 2018, urmând a încetini la 3% pe termen mediu", sublinia FMI.

Potrivit experţilor de la Washington, o combinaţie prudentă între consolidarea fiscală şi înăsprirea politicii monetare ar evita supraîncălzirea, ar reduce deficitul fiscal şi extern şi ar creşte stabilitatea macro-financiară. FMI sublinia că deficitul bugetar ar trebui redus sub nivelul ciclic neutru, atât pe termen scurt cât şi ulterior, la 1,5% din PIB până în 2020, contribuind la revenirea lină la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, conform angajamentelor faţă de UE. Potrivit FMI sunt necesare măsuri care se ridică la 0,6% din PIB pentru a îndeplini ţinta de deficit stabilită de Guvern la 3% din PIB în 2018, chiar dacă ar fi de dorit o ţintă mai redusă de deficit.

În luna aprilie, în raportul "World Economic Outlook", FMI şi-a îmbunătăţit, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018. Atunci Fondul prognoza că Malta şi România vor înregistra în 2018 cele mai mari ritmuri de creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%. În schimb, pentru 2019, FMI miza pe o încetinire semnificativă, la 3,5%, a creşterii PIB-ului României.

În luna iunie, Fondul Monetar Internaţional avertiza că economia României arată semne de supraîncălzire, existând riscul ca actuala traiectorie politică să sporească volatilitatea macroeconomică, să submineze capacitatea de a rezista la şocurile adverse şi, în cele din urmă, să încetinească convergenţa spre ţările avansate din UE. De asemenea, FMI recomanda autorităţilor române să urmeze o politică fiscală mai strictă decât cea prevăzută în planurile actuale pentru a stabiliza economia, să refacă spaţiul de manevră pentru politica fiscală şi să îmbunătăţească gradul de colectare a taxelor şi eficienţa cheltuielilor publice.

Potrivit experţilor FMI, ţinta de deficit bugetar a autorităţilor române, 3% din PIB, necesită măsuri suplimentare. Proiectul de buget pe 2018 include atât majorări de salarii şi pensii, cu un impact estimat la 2% din PIB, trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, precum şi reduceri de taxe.

FMI avertizează: relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia creşte solid ar putea agrava supraîncălzirea

De asemenea, experţii instituţiei financiare internaţionale sunt de părere că, având în vedere poziţia ciclică actuală a economiei, se impune o politică fiscală mai strictă decât preconizează autorităţile în 2018 şi pe termen mediu. În opinia FMI, relaxarea fiscală orientată spre stimularea consumului într-un moment în care economia creşte solid ar putea agrava supraîncălzirea. "În opinia staff-ului, o ţintă fiscală mai adecvată având în vedere perspectiva ciclică ar fi un deficit de 2% din PIB, ceea ce ar necesita măsuri echivalente cu 1,5% din PIB pentru că ţinta de deficit de 3% a autorităţilor nu este susţinută în mod suficient cu măsuri... Reducerea şi mai mult a deficitului la 1,5% din PIB până în 2020 ar ajuta România să facă tranziţia la obiectivul bugetar MTO de 1% din PIB", se arată în raportul FMI.

În luna septembrie, Alejandro Hajdenberg, reprezentantul permanent al FMI în România, a avertizat că Fondul Monetar Internaţional ia în considerare modificarea prognozei de creştere economică pentru România din acesta an de la 5,1% la 4-4,5% pe fondul unei decelerări semnificative a activităţii economice în prima jumătate a anului. Acesta arată, o dată în plus, că ţinta de deficit ar putea fi ratată.

Confirmare oficială a venit în luna octombrie, în raportul "World Economic Outlook", în care FMI şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în 2018 cât şi 2019, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017. Prognozele de creştere pentru România au scăzut la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estimările din primăvară, iar pentru 2019 FMI a indicat că România ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie. "Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera", sublinia FMI.

În ceea ce priveşte economia mondială, FMI şi-a revizuit, în jos, estimările de creştere până la 3,7% în 2018, cu 0,2 puncte procentuale sub estimările din luna aprilie.

În luna noiembrie, la finalul unei vizite la Bucureşti a unei echipe a Fondului Monetar Internaţional (FMI) condusă de Jaewoo Lee, experţii FMI au apreciat că majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui reevaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung. Potrivit lui Jaewoo Lee, o consolidare fiscală ar crea spaţiu de manevră pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei faţă de şocurile interne şi externe. "Bugetul pe anul 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană (UE) şi să menţină datoria publică exprimată ca pondere în PIB pe o traiectorie descendentă. Aceasta presupune măsuri de calitate ridicată. În acest sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice - analizele de cheltuieli şi achiziţia centralizată - sunt binevenite. Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung", a continuat oficialul FMI.

Banca Mondială: România riscă să-şi piardă competitivitatea pe termen lung dacă nu investeşte inteligent în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi

La începutul lunii ianuarie, Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2018 şi în 2019. Conform raportului "Global Economic Prospects", economia României urma să înregistreze un avans de 4,5% în 2018 şi unul de 4,1% în 2019, faţă de o expansiune de 3,7% şi, respectiv, 3,5% în prognozele anterioare. Instituţia financiară internaţională consideră că noi privatizări în Europa Centrală (unde sunt incluse România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria) reprezintă o oportunitate pentru sporirea productivităţii, în special dacă acestea sunt însoţite de îmbunătăţirea managementului şi a guvernanţei corporatiste, de extinderea accesului la pieţele internaţionale şi de buna funcţionare a cadrului legal şi instituţional

În luna mai, în raportul intitulat "Macro Poverty Outlook for Europe and Central Asia", Banca Mondială vine cu prognoze îmbunătăţite pentru economia României, potrivit cărora creşterea va fi de 5,1% în 2018, de 4,5% în 2019 şi de 4,1% în 2020. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca deficitul bugetar să ajungă la 3,3% din PIB în 2018, urmând să se reducă la 3% din PIB în 2019 şi în 2020. "Creşterea va rămâne solidă în 2018, dar riscurile pe termen mediu la adresa perspectivei au sporit. Presiunile asupra deficitului bugetar, în urma majorării cheltuielilor, vor continua în acest an. Pentru a îmbunătăţi calitatea creşterii, ar trebui acordată o atenţie reînnoită investiţiilor publice", se arată în raport.

"Măsurile fiscale adoptate în 2017 au pus presiune asupra deficitului bugetar consolidat. În absenţa unor măsuri de corecţie, deficitul bugetar ar urma să ajungă la la 3,3% din PIB anul acesta, ceea ce ar plasa România pe o traiectorie de reintrare în procedura de deficit excesiv a UE", avertiza instituţia financiară internaţională. Autorităţile din România ar putea avea nevoie să adopte măsuri corective pentru păstrarea deficitului sub 3% din PIB în 2018, printr-o ajustare fiscală de bună calitate, se arată în raport.

Schimbând puţin registrul, în luna iunie, Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale, aprecia că România trebuie să investească mai mult şi mai inteligent în educaţie şi să ofere şanse copiilor să-şi exploateze talentele. "În zona rurală, doar 1% dintre tineri au abilităţi şi performanţe în învăţământ. Ţara va avea de recuperat un decalaj foarte important în raport cu celelalte state. România trebuie să investească mai mult în educaţie şi mai inteligent şi să ofere şanse copiilor să-şi exploateze talentul", a spus Proskuryakova.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

O lună mai târziu, experţii Băncii Mondiale au recomandat României să profite de pe urma cunoştinţelor acumulate de tineri în străinătate. În condiţiile în care mai bine de unul din patru absolvenţi de studii superioare (26,6%) pleacă din ţară, exodul creierelor poate avea consecinţe serioase asupra dezvoltării României, de vreme ce emigraţia permanentă a persoanelor cu studii superioare poate priva ţara de cunoştinţele şi competenţele necesare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi a standardelor de viaţă, pe termen lung. "Mai devreme sau mai târziu, criza de capital va duce la majorări ale salariilor plătite pentru acele profesii care sunt cele mai căutate. Astfel de majorări pot diminua exodul creierelor şi îi pot convinge pe unii migranţi să revină acasă, deşi motivele deciziei de părăsire a ţării - în special pentru profesioniştii calificaţi - de multe ori nu sunt limitate doar la salarizare", semnalează experţii.

În luna octombrie, Banca Mondială estima că România riscă să-şi piardă competitivitatea pe termen lung şi să condamne generaţiile viitoare la sărăcie, dacă nu investeşte inteligent în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi. România s-a clasat pe locul 67 - în spatele vecinilor săi din UE - în noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Băncii Mondiale. Singapore, cu un scor HCI de 0,88 (pe o scară de la zero la 1), a fost în fruntea listei, în timp ce primele 20 de locuri au fost dominate de statele membre ale UE. România a ajuns pe locul 67, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61).

"Indexul Capitalului Uman evidenţiază faptul că România trebuie să investească în sănătatea şi educaţia cetăţenilor săi dacă doreşte să rămână competitivă pe termen lung. Banca Mondială se angajează să ajute autorităţile române în eforturile lor de a investi mai mult şi de a investi mai inteligent în capitalul uman, în sistemele de sănătate eficiente şi în programe educaţionale de calitate", a declarat Tatiana Proskuryakova.

Pe de altă parte, România pierde şapte locuri în acest an în clasamentul BM privind uşurinţa de a face afaceri. Astfel, ţara coboară pe poziţia 52 din 190 de ţări, în clasamentul 'Doing Business 2019'., cu un punctaj total de 72,30 puncte, cu 0,53 puncte mai puţin decât scorul general înregistrat anul trecut. România se situează în faţa unor ţări precum Ungaria, Cipru, Croaţia, Bulgaria, Grecia, Ucraina sau Albania, dar este devansată de Muntenegru, Serbia, Republica Moldova, Turcia, Armenia sau Belarus. "România a îngreunat procesul de demarare a unei afaceri, prin introducerea unor criterii de evaluare a riscului financiar pentru cererile privind TVA, în consecinţă crescând timpul necesar pentru înregistrarea ca plătitor de TVA", se arată în raportul Băncii Mondiale.

Comisia Europeană avertizează în mod repetat cu privire la depăşirea ţintei de deficit; sunt necesare ajustări

În luna februarie, Comisia Europeană estima că avansul economiei României va încetini la 4,5% în 2018 şi la 4% în 2019. ''PIB-ul României a accelerat în 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criză. Principalul motor al creşterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe şi de majorarea salariilor, ambele în sectoarele public şi privat. După ce s-au contractat în 2016, investiţiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul redresării rămâne totuşi lent, deoarece investiţiile publice au scăzut semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Boom-ul înregistrat în consumul privat a dus la o majorare a importurilor. În consecinţă, exporturile au acţionat ca o frână asupra creşterii reale a PIB-ului, în pofida creşterii relativ solide a exporturilor'', aprecia Comisia Europeană. Consumul privat ar urma să continue să acţioneze ca principalul motor de creştere în 2018 şi în 2019 iar investiţiile ar urma să se întărească, sprijinite de implementarea proiectelor finanţate cu fonduri europene, consideră forul comunitar.

În luna martie, Comisia Europeană a anunţat că România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 - 2018. Astfel, în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal ţara nu a înregistrat niciun progres. Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate. "Măsurile legislative adoptate în 2017 au inversat progresele substanţiale în anul anterior cu privire la consolidarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, ceea ce indică o revenire semnificativă asupra reformelor anterioare", se arată în raportul Comisiei Europene.

În luna mai, în previziunile economice de primăvară, Executivul comunitar atenţionează România că deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Comisia Europeană a adresat un avertisment Ungariei şi României cu privire la existenţa unei deviaţii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2017. În cazul României, care face deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă, Comisia recomandă Consiliului să adopte o decizie cu privire la măsurile ineficiente şi o recomandare pentru adoptarea de măsuri în 2018 şi 2019 pentru a corecta abaterea semnificativă. Totodată, Comisia Europeană a recomandat României să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), să asigure aplicarea în totalitate a cadrului fiscal şi să îmbunătăţească plata voluntară şi colectarea taxelor. Totodată, recomandările de la Bruxelles vizează adoptarea unor măsuri necesare pentru se asigura că ritmul nominal de creştere a cheltuielilor guvernamentale nu depăşeşte 3,3% în 2018, ceea ce ar corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8% din PIB. "Prognozele de primăvară ale Comisiei prognozează un deficit guvernamental general de 3,4% din PIB în 2018 şi unul de 3,8% din PIB în 2019, peste pragul de 3% din PIB prevăzut în Tratat.... Va fi nevoie de măsuri suplimentare semnificative în 2018 pentru a fi respectate prevederile Pactului de Stabilitate şi creştere, având în vedere deteriorarea perspectivelor fiscale", se arată în recomandările Comisiei.

În luna noiembrie, Comisia Europeană a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară. Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%. "Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat", se arată în previziunile de toamnă ale Comisiei Europene.

Deficitul guvernamental este prognozat să crească la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând să continue pe aceaşi tendinţă pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% în 2020. "Aceste prognoze sunt influenţate în principal de planurile de majorare semnificativă a punctului de pensie, incluse în programul de guvernare şi implementate în legea pensiilor recent adoptată de Guvern", susţine CE.

Foto: (c) GABRIEL PETRESCU  / AGERPRES FOTO

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al României este prognozat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la aproximativ 4,5% din PIB în 2020, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 la 38,2% din PIB în 2020.

În plus, Comisia Europeană a apreciat că România nu a adoptat nicio acţiune ca răspuns la recomandarea din luna iunie a Consiliului şi în consecinţă a propus Consiliului să adopte o recomandare revizuită pentru ca ţara să îşi corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). "Având în vedere evoluţiile înregistrate de atunci şi ca urmare a lipsei de acţiuni din partea României pentru a-şi corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB", subliniază Executivul comunitar.

Comisia Europeană atrage atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

BERD cere României să facă trecerea la un nou model de creştere economică

La începutul anului, Matteo Patrone, Director Regional BERD pentru România şi Bulgaria aprecia că rezultatele economice înregistrate de România sunt fantastice, dar totodată a subliniat că România trebuie să adopte un model economic diferit, dacă vrea să evite o criză provocată de actualul boom bazat pe consum. "După ce a stimulat creşterea prin reducerea taxelor şi majorarea salariilor în sectorul public, Guvernul de la Bucureşti ar trebui să adopte acum o traiectorie mai sustenabilă", susţine Patrone. În opinia sa, oficialii de la Bucureşti pot face acest lucru prin majorarea investiţiilor în infrastructură şi îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

În luna mai, BERD şi-a îmbunătăţit la 4,6% estimările privind avansul economiei româneşti în 2018, urmând ca în 2019 avansul economiei să se reducă uşor la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna noiembrie 2017, BERD şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,2% până la 4,6%."Creşterea economică în România ar urma să se modereze treptat de la un nivel apropiat de 7% în 2017, când a fost stimulată de politica fiscală expansionistă şi creşterea salariilor. În prezent se vede o revenire la niveluri mai sustenabile de 4,6% în 2018 şi 4,2% în 2019", sublinia BERD.

În luna iunie, directorul regional al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Matteo Patrone, a revenit asupra faptului că România necesită un nou model de creştere economică bazat pe inovare şi integrare în lanţul valorilor globale pentru a accelera pe calea convergenţei. "PIB creşte peste potenţial, bazat pe consum, alimentat de creşterea salariilor, fără o corelare cu îmbunătăţirea productivităţii ţării. Pentru a continua şi posibil accelera pe calea convergenţei, România, asemenea multor ţări în regiune, fără diferenţa la care se face referire, necesită un nou model de creştere economică bazat pe inovare şi integrare în lanţul valorilor globale", a spus Matteo Patrone.

În luna septembrie, Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), avertizează că încetinirea reformelor structurale afectează productivitatea companiilor româneşti. Potrivit acestuia, ritmul mai redus de creştere a productivităţii din ultimii ani reflectă încetinirea reformelor structurale în România, existând încă multe sectoare de afaceri în care sunt necesare reforme urgente, în condiţiile în care aderarea la Uniunea Europeană nu mai reprezintă un imbold pentru reforme, aşa cum era în urmă cu 15 ani.

Tot în luna septembrie, şeful BERD a solicitat autorităţilor române să intensifice reformele care ar duce la deblocarea dezvoltării infrastructurii arătând, totodată, că BERD este interesată să finanţeze proiecte de investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară şi să ajute la privatizarea întreprinderilor de stat.

La fel ca şi celelalte instituţii financiare internaţionale, în luna noiembrie BERD şi-a revizuit, în jos, estimările privind avansul economiei româneşti în 2018 şi 2019. Potrivit celor mai recente prognoze ale instituţiei, economia României ar urma să înregistreze în 2018 o creştere de 4,2%, pentru ca în 2019 avansul să încetinească la 3,6%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% până la 4,2%, şi cu 0,6 puncte procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% până la 3,6%.

Agenţiile de rating confirmă calificativele "invesment grade" atribuite României dar atrag atenţia asupra politicii fiscale expansioniste

În luna ianuarie, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la "BBB minus", perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă. Plafonul de ţară al României a fost confirmat la "BBB plus", iar calificativul pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la "F3". "Ratingul de tip investment grade atribuit României este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice, şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi guvernanţa care sunt în linie cu intervalul 'BBB'. Cu toate acestea, relaxarea fiscală pro-ciclică şi creşterea rapidă a salariilor, care depăşeşte creşterea productivităţii, reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice", susţine Fitch.

Foto: (c)  Reinhard Krause / REUTERS

Cu toate acestea, politica fiscală expansionistă a slăbit finanţele publice ale României, susţin analiştii agenţiei, care estimează că deficitul guvernamental al României a ajuns la 3% din PIB în 2017, neschimbat faţă de 2016, dar mai rău decât deficitul de 0,6% din 2015. Totuşi, performanţa fiscală din 2017 a fost favorizată de creşterea economică solidă, care nu poate fi susţinută, crede Fitch.

Pentru 2018, ţinta României este un deficit fiscal (ESA 2010) de 2,96% din PIB. În opinia Fitch, proiecţiile optimiste privind creşterea economiei şi a veniturilor, şi lipsa unei estimări privind impactul măsurilor privind cheltuielile discreţionare au determinat agenţia să estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB. Presiunile fiscale vor veni de pe urma reducerilor suplimentare de taxe şi majorarea salariilor şi a pensiilor.

Creşterea economiei României este estimată să fi accelerat la 6,8% în 2017, cel mai rapid ritm din UE, de la 4,8% în 2016, dar pentru 2018-2019, din cauza diminuării magnitudinii stimulentelor fiscale, este previzionată o încetinire a economiei, la un nivel mediu de 3,6%, se arată în raportul agenţiei.

Tot în ianuarie, Moody's Investors Service aprecia că perspectiva ratingurilor suverane din Europa Centrală şi de Est (CEE) este stabilă, reflectând creşterea economică solidă în regiune, însă deficitele structurale în România şi Ungaria ar urma să se adâncească în urma reducerii spaţiului fiscal.

Moody's estimează că politicile fiscale vor rămâne expansioniste în 2018 în majoritatea regiunii. Totuşi, spaţiul fiscal se va reduce pentru multe ţări din CEE în 2018, deoarece creşterea veniturilor încetineşte, în linie cu avansul economic moderat, iar politica monetară se normalizează. În opinia Moody's, aceste evoluţii vor exercita presiuni asupra ţărilor cu cea mai puţin favorabilă poziţie fiscală, cum ar fi România (rating "Baa3", cu perspectivă stabilă), unde deficitele structurale ar urma să se adâncească.

Agenţia se aşteaptă ca în 2018 ritmul de creştere în CEE să continue să depăşească media din UE şi zona euro, dar să se modereze uşor, între 3% şi 4% în majoritatea ţărilor din regiune, în urma unui avans uşor mai redus în zona euro şi a înăspririi graduale a politicii monetare în unele state din CEE.

În luna august, Moody's a decis să menţină calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, reconfirmând astfel ratingul de ţară, cu perspectivă stabilă. Punctele forte ale României care au stat la baza deciziei agenţiei de rating sunt: potenţialul robust de creştere economică pe termen mediu în contextul provocărilor existente de continuare a reformelor structurale, capacitatea fiscală moderată, susţinută de nivelul scăzut al datoriei publice, în ciuda riscurilor asociate de politicile fiscale pro-ciclice, capacitatea instituţională moderată, care reflectă progresele înregistrate de România de când este membră a Uniunii Europene, precum şi expunerea moderată la riscurile externe.

Estimările Moody's, arată, în următorii doi ani, o creştere a PIB-ului real al României cu 4%, în 2018, respectiv de 3,5% în 2019. De asemenea, este de aşteptat ca dinamica investiţiilor să se îmbunătăţească, în condiţiile in care consumul privat va continua să fie principalul factor de creştere, iar contribuţia exporturilor nete va rămâne negativă.

În luna februarie, Fitch Ratings aprecia că politica fiscală expansionistă a României pare să continue în urma schimbării premierului (Viorica Dăncilă l-a înlocuit în funcţia de prim-ministru pe Mihai Tudose, n.r.) şi aceasta va spori dezechilibrele macroeconomice, în timp ce deficitul structural semnificativ va lăsa finanţele publice mai vulnerabile la şocuri. "Cabinetul Vioricăi Dăncilă a prezentat programul său de guvernare, care include propuneri pentru noi reduceri de taxe, majorarea salariului minim şi a pensiilor. Acestea includ majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an până în 2020, creşteri anuale ale pensiilor în sectorul public, exceptări de la taxe pentru medici din 2019 şi eliminarea impozitului pe dividende. Programul readuce în discuţie o propunere de reducere suplimentară a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendată de precedentul premier pentru a îndeplini ţintele fiscale. Încă trebuie elaborate legi pentru aceste măsuri", se arată în comunicatul Fitch.

"În timp ce economia operează peste capacitate, noi măsuri de relaxare fiscală riscă să sporească dezechilibrele macro-economice, majorează potenţial presiunile inflaţioniste, slăbesc competitivitatea şi adâncesc deficitul de cont curent, pe care îl estimăm în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016", apreciază agenţia de evaluare financiară.

Estimările Fitch arată o încetinire a consumului gospodăriilor şi o înăsprire a politicii monetare, care va duce la scăderea ritmului de creştere al economiei la 3,8% în 2018 şi 3,3% în 2019, ceea ce va avea un impact negativ asupra veniturilor guvernamentale. Fitch prognozează că deficitele fiscale pentru 2018 şi 2019 vor depăşi limita stabilită de UE, urcând la 3,4% din PIB anul acesta şi apoi la 3,6% din PIB anul viitor.

În vara acestui an, Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la "BBB minus", perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă, însă avertiza că deficitul bugetar s-ar putea adânci spre 3,4% din PIB în 2018 şi 3,6% în 2019. "Ratingurile de tip investment grade atribuite României sunt sprijinite de nivelul moderat al datoriei publice şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi guvernanţă, care sunt în linie cu intervalul "BBB". Cu toate acestea, relaxarea fiscală pro-ciclică cu o deviaţie pozitivă a PIB (output gap) reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice", susţine Fitch.

Politica fiscală expansionistă a slăbit finanţele publice ale României, susţin analiştii agenţiei. Deşi România a menţinut anul trecut deficitul bugetar la 2,9% din PIB, sub nivelul de 3% cerut de UE, această menţinere a fost avantajată de creşterea economică solidă şi s-a bazat pe reducerea cheltuielilor cu investiţiile, iar agenţia nu crede că performanţa fiscală din 2017 poate fi susţinută şi se aşteaptă ca deficitul bugetar al României să se adâncească spre 3,4% din PIB în 2018 şi 3,6% din PIB în 2019, în timp ce ţinta Guvernului este de 2,9% din PIB pentru acest an, pe baza unui avans al economiei de 5,5%.

Politica fiscală expansionistă cu o deviaţie pozitivă a PIB (output gap) în creştere va duce la o deteriorare suplimentară a deficitului fiscal structural în 2018, avertizează Fitch. Scenariul de bază al agenţiei indică o creştere a riscului ca România să reintre în 2019 în procedura de deficit excesiv a UE, din care a ieşit în 2013, susţine Fitch.

În luna noiembrie, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la "BBB minus", perspectiva asociată fiind stabilă. "Ratingul de tip investment grade atribuit României este sprijinit de nivelul moderat al datoriei publice şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi dezvoltarea umană, care sunt mai sus decât în cazul altor ţări cu rating "BBB"....Însă, politica fiscală pro-ciclică reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice", susţine Fitch.

Politica fiscală expansionistă începută în 2016 a slăbit finanţele publice ale României, susţin analiştii agenţiei, care estimează că în primele nouă luni din 2018 veniturile sunt la doar 69% din ţintele anuale revizuite, iar deficitul bugetar este cu un punct procentual mai ridicat decât în perioada ianuarie-septembrie 2017. Cu toate acestea, Fitch se aşteaptă ca Guvernul să-şi îndeplinească ţinta de deficit pe 2018 de 2,96% (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene - n.r.) prin amânarea cheltuielilor de capital şi măsuri ad-hoc, ca în 2017, pentru a evita plasarea în procedura de deficit excesiv.

Ţintele de deficit schiţate în scrisoarea din 18 octombrie adresată Comisiei Europene sunt de 2,4% din PIB pentru 2019, 1,8% din PIB pentru 2020 şi 1,5% din PIB pentru 2021, bazate pe o potenţială creştere a economiei reale de aproximativ 5%. În opinia analiştilor Fitch, aceste ţinte nu vor putea fi îndeplinite fără măsuri de consolidare fiscală. Analiştii agenţiei estimează deficite de 3,5% din PIB în 2019 şi 2020.

La începutul lunii martie, Standard & Poor's (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind stabilă. În opinia agenţiei, perspectiva stabilă reflectă aşteptările conform cărora deşi deficitele României vor rămâne ridicate ca rezultat al poziţiei bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale şi externe va creşte doar gradual în următorii doi ani, împiedicând o încetinire economică majoră.

S&P previzionează o creştere moderată a PIB-ului real la aproximativ 4,7%. Constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a stimula economia României, în timp ce factorii structurali încep să afecteze expansiunea. Pe termen mediu, ratele de creştere ale economiei se vor apropia mai mult de potenţialul de creştere al României, în absenţa eforturilor de adoptare a reformelor structurale. Estimăm o creştere medie anuală de 3,5% în perioada 2019-2021, se arată în comunicatul S&P.

La începutul lunii septembrie, S&P a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi moneda locală la "BBB-/A-3", cu perspectiva stabilă. Potrivit S&P, ratingul este sprijinit de nivelul moderat al datoriei externe a României şi de perspectivele solide de creştere. Cu toate acestea, PIB per capita a fost în 2017, conform estimărilor, de 10.000 dolari, al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană. Nivelul redus al veniturilor şi avuţiei constrâng ratingul României, alături de alţi factori, precum deficitul bugetar, slaba eficienţă instituţională şi guvernamentală, precum şi incertitudinea politică.

"Până acum considerăm că politicile actualului guvern sunt predominat orientate pe termen scurt, concentrându-se pe spaţiul fiscal disponibil, pentru a majora salariile în sectorul public şi pensiile. Lipsesc iniţiativele de reformă structurală în detrimentul reţelei de infrastructură învechite şi sistemului educaţional subperformant. Pe termen mediu, lipsa progreselor în aceste domenii ar putea afecta creşterea economică şi ar putea descuraja investitorii străini", notează S&P.

În 2018, avansul PIB-ului României va încetini la 4,3%, în urma normalizării creşterii consumului şi a moderării cererii externe, previzionează S&P. "În special constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a alimenta economia României, iar deficienţele structurale vor afecta avansul PIB-ului", avertizează agenţia. "Pe termen mediu, ratele de creştere a PIB-ului vor converge spre cele care sunt mai mult în linie cu potenţialul de creştere al României, în lipsa unor eforturi mai solide de adoptare a reformelor structurale. Estimăm un avans anul mediu al economiei de 3,5% în perioada 2019-2021", se arată în comunicatul agenţiei.

Pentru 2019, S&P estimează un deficit de 3,6% din PIB, în urma unui avans mai redus al economiei. Moderarea creşterii PIB-ului nominal va afecta creşterea veniturilor guvernamentale şi va reduce spaţiul de manevră pentru cheltuielile de capital. În acest context, agenţia crede că nu este sustenabilă tăierea cheltuielilor de investiţii pentru a ţine sub control deficitul, ţinând cont de necesităţile României în domeniul infrastructurii.

Ministrul Finanţelor: Estimările CE, FMI sau ale Consiliului Fiscal, nu neapărat mai prudente, poate şi mai alarmiste de multe ori

Ministrul Finanţelor a primit cu rezerve estimările instituţiilor financiare internaţionale cu privire la evoluţia economiei româneşti arătând că, de-a lungul anilor, acestea au fost alarmiste iar închiderea anilor fiscali a demonstrat că lucrurile nu au stat chiar aşa.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"Toate estimările de-a lungul anilor - că au fost de la Comisia Europeană, de la Fondul Monetar, de la Consiliul Fiscal, sau din alte zone de acest tip - au fost nu neapărat mai prudente, poate şi mai alarmiste de multe ori, iar execuţia sau închiderea anilor fiscali au arătat foarte clar că lucrurile au stat aşa cum noi am anticipat şi am promis, ceea ce nu neapărat ar trebui să fie un subiect de dispută. Este normal ca cine e din afara României să gândească din păcate astfel. Din păcate, sunt şi în România cei care gândesc astfel, dar de fiecare dată, la final de an, s-a văzut clar că cifra estimată de noi, că vorbim de deficit, de datorie publică, de alţi indicatori macroeconomici, lucrurile au stat exact aşa cum am anticipat", a explicat Teodorovici la începutul lunii septembrie. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)