Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) din România a fost mai puţin activă decât cele mai multe dintre celelalte autorităţi europene, în privinţa aplicării noului Regulament pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (GDPR), în cele şase luni de la intrarea în vigoare a regulilor la nivel european, reiese din studiul Deloitte Legal, intitulat "GDPR - 6 luni de la momentul implementării', dat publicităţii joi.

"Autoritatea de supraveghere din România a fost mai puţin activă, istoric, decât cele mai multe dintre celelalte autorităţi europene. Acest aspect a contribuit la lipsa unei culturi sau educaţii anterioare în legătură cu protecţia datelor, dar şi la conştientizarea faptului că verificarea continuă şi monitorizarea activităţilor de prelucrare se opresc odată cu finalizarea exerciţiului de implementare. Din contră, pregătirea angajaţilor, verificarea periodică a conformării şi oferirea de îndrumări şi orientări în legătură cu aspectele implementate (politici, documente interne etc.) trebuie să aibă loc continuu. Spre deosebire de alte autorităţi din UE, autoritatea de supraveghere din România nu a emis nicio informare disponibilă publicului în legătură cu entităţile care fac obiectul unor investigaţii în curs (sau sectorul de activitate al acestora) sau în legătură cu eventualele amenzi aplicate pentru orice neconformitate care decurge din /sau în legătură cu prevederile GDPR", se arată în concluziile studiului.

Conform Deloitte, una dintre practicile des întâlnite a fost tendinţa de a redacta note de informare, politici sau alte documente interne privind protecţia datelor sofisticate şi foarte personalizate, în lipsa unor linii directoare în acest sens.

"Totodată, ca în alte state, s-a constatat utilizarea în exces a consimţământului ca temei legal de prelucrare. Rezistenţa organizaţională a fost, de asemenea, un factor ce a reprezentat o provocare imensă în legătură cu implementarea GDPR, dar, în final, înţelegerea nevoilor de afaceri ale societăţilor şi instruirea personalizată referitoare la confidenţialitatea datelor au fost de mare folos în reducerea acestei rezistenţe. O altă provocare a fost echilibrarea şi adaptarea nevoilor comerciale ale companiilor şi a practicilor lor anterioare privind confidenţialitatea datelor cu cerinţele GDPR, fără a le întrerupe activitatea", se menţionează în document.

În privinţa situaţiei GDPR în alte state din regiune, în raportul de specialitate se constată că există dificultăţi în interpretarea noţiunilor de operator şi persoană împuternicită (în cazul Bulgariei, Cehiei, Poloniei şi Letoniei), în stabilirea duratei de stocare a datelor (Cehia, Polonia), folosirea excesivă a consimţământului (Cehia, Polonia, Lituania) sau conţinutul registrului activităţilor de prelucrare (Polonia).

Pe de altă parte, printre cele mai bune practici, semnificative sunt utilizarea unor sisteme IT specifice pentru registrele activităţilor de prelucrare (Bulgaria), publicarea cererilor persoanelor vizate în cadrul site-ului operatorului (Letonia şi România), includerea unei politici privind stocarea datelor pentru recrutare pe site-ul operatorului (Letonia), înfiinţarea unei asociaţii a responsabililor privind protecţia datelor (Lituania), stabilirea unor standarde de securitate sporite, de exemplu criptare pentru documentele anexate la e-mail (Polonia).

"În ceea ce priveste relaţia cu autorităţile din domeniul protecţiei datelor, se observă că unele ţări sunt foarte active, de exemplu, prin publicarea unor orientări sau ghiduri menite să clarifice diferite aspecte interpretabile sau insuficient reglementate pentru participanţii la piaţă (Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia). Autorităţile din România şi Ungaria nu au emis încă suficiente ghiduri sau linii directoare referitoare la aspectele problematice sau interpretabile în legătură cu aplicarea GDPR. În marea majoritate a statelor, nu s-au impus amenzi, nu s-au efectuat controale sau sunt doar în fazele incipiente. Mai mult, Slovacia a anunţat că va efectua controale abia începând cu anul 2019", se arată în concluziile raportului.

La nivel general, în aproape toate statele incluse în cercetarea Deloitte, cu excepţia României, iniţiativele sectoriale, materializate în coduri de conduită, au fost demarate sau chiar finalizate cu succes. "În special, aceste iniţiative vizează sectorul financiar-bancar (Letonia), sectorul medical (Cehia, Slovacia), sectorul întreprinderilor mici si mijlocii (Cehia), industria retail (Cehia) sau sectorul juridic (avocaţi - Bulgaria, Lituania)", precizează sursa citată.

Statele cuprinse în studiu Deloitte Lega sunt: România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Croaţia şi Slovenia.

Parlamentul European şi Consiliul European au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecţia Datelor - RGPD).

Regulamentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii din 4 mai 2016, iar prevederile acestuia sunt direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), începând cu data de 25 mai 2018.

La nivel de sancţiuni, companiile care vor încălca noul GDPR vor plăti amenzi de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcări ale normelor privind protecţia datelor, respectiv de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcări ale principiilor de bază privind prelucrarea datelor, luându-se în calcul cea mai mare valoare.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.

În România, Deloitte este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale şi oferă servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice (prin cooperarea cu Reff & Asociatii SCA), de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.200 de profesionişti. Deloitte România este membră a Deloitte Legal, reţeaua globală de peste 2.100 de avocaţi prezentă în 84 de ţări. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)