Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la noile măsuri fiscale anunţat marţi de ministrul Finanţelor va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România, asupra securităţii energetice, a locurilor de muncă şi investiţiilor şi va arunca arunca piaţa de gaze din România înapoi cu cel puţin 10 ani, potrivit reprezentanţilor OMV Petrom.

"Dacă vor fi implementate, măsurile vor arunca piaţa de gaze din România înapoi în timp cu cel puţin 10 ani, la stadiul de piaţă reglementată şi departe de a fi liberalizată. Investiţiile joacă un rol fundamental în creşterea economică viitoare. În absenţa unei economii deplin funcţionale, investiţiile, disponibilitatea produselor şi serviciilor, locurile de muncă şi creşterea economică sunt ameninţate", afirmă aceştia într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Referitor la plafonarea preţului gazelor naturale la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, reprezentanţii companiei atrag atenţia că stabilirea în mod artificial a unui preţ la care producătorii sunt obligaţi să comercializeze gazele încalcă regulile Uniunii Europene privind piaţa liberă, distorsionează concurenţa, discriminează producătorii români faţă de importatori şi poate avea consecinţe grave asupra aprovizionării cu gaze.

"Producţia de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investiţiilor. Preţul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiţii din domeniu. Importurile de gaze ar creşte, cu impact puternic asupra securităţii energetice a României şi cu creşterea preţului la gaze în viitor. În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de aşteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe. Potrivit estimărilor OMV Petrom, în lipsa oricăror investiţii, importurile ar putea creşte până la 40%-50% din consum în 2030 (faţă de aproximativ 10% în prezent), din cauza scăderii producţiei naţionale", se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, nivelul mai scăzut al investiţiilor ar afecta piaţa muncii. OMV Petrom este unul dintre cei mai mari angajatori privaţi din România, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat şi cel mai mare investitor privat. În plus faţă de cei 13.000 de salariaţi proprii, OMV Petrom lucrează cu un număr mare de companii româneşti care au aproximativ 40.000 de salariaţi.

"Suntem profund îngrijoraţi cu privire la măsurile care sunt impuse fără studii de impact şi fără nicio consultare prealabilă. Astfel de măsuri au efect negativ asupra atractivităţii României pentru investitori, descurajează proiectele de investiţii şi afectează în mod negativ economia şi forţa de muncă", mai spun reprezentanţii OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 - septembrie 2018.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat marţi seara, de la Palatul Victoria, o serie de măsuri fiscal - bugetare care urmează să fie adoptate până la sfârşitul acestui an, printre cele mai importante fiind cea care vizează plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi o contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.

Anunţul ministrului, urmat de publicarea în dezbatere publică a proiectului de ordonanţă de urgenţă, a stârnit numeroase reacţii negative din partea mediului de afaceri. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Alexandru Cojocaru)