Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) doreşte să oprească proiectul de ordonanţă de urgenţă privind noile măsuri fiscale şi atrage atenţia asupra faptului că bursa, care are o capitalizare de 33 de miliarde de euro, a pierdut într-o singură zi 10%, iar participanţii la fondurile de pensii circa 300 de milioane de euro, a declarat, miercuri, Adela Jansen, coordonatorul CDR, într-o conferinţă de presă.

"Pierderea de 300 de milioane de euro suferită de participanţii la fondurile de pensii provine din scăderea bursei. Fondurile de pensii îşi actualizează activul zilnic. Prin reactualizarea activului la preţurile de închidere astăzi, în şedinţa bursieră, practic activele fondurilor de pensii sunt mai mici cu aproape 300 de milioane de euro", a precizat, pentru AGERPRES, Cristian Agalopol, reprezentantul Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham).

De asemenea, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germană, Dragoş Anastasiu, a transmis populaţiei că dacă se va continua în acelaşi mod stilul de legiferare nu se vor putea plăti toate cheltuielile care sunt deja antamate.

"Ce aş vrea să transmitem noi este că, pentru ca o economie să funcţioneze, pentru ca economia României să funcţioneze în aşa fel încât să poată plăti pensiile crescute - şi ne bucurăm, salariile bugetarilor crescute - şi ne bucurăm, salariile în general crescute - şi ne bucurăm, dar în acelaşi timp să poată să construiască autostrăzi, spitale şi mai ales să refacă educaţia este nevoie de încredere. Fără acest sentiment nimic nu funcţionează în societate, nimic nu funcţionează în economie, avem nevoie de încrederea populaţiei pentru a consuma şi de încrederea investitorilor pentru a se dezvolta şi a merge mai departe. Metoda de a legifera prin ordonanţă de urgenţă dată de azi pe mâine, cu termen de implementare peste 10 zile, fără niciun fel de dialog real, fără niciun fel de studiu de impact nu face altceva decât să distrugă şi bruma de încredere care a mai rămas în societatea românească în general - suntem un popor în general cu un grad de încredere scăzut - şi în economie în mod special. În loc să stăm la masă şi să analizăm problemele reale cu care ne confruntăm, de la forţa de muncă până la emigraţie, educaţie etc - mediul economic este supus acestui tip de abuz ca de azi pe mâine să îşi lase toate treburile deoparte şi să se ocupe de teme pe care Guvernul, în diverse laboratoare, le pune la dospit", a spus acesta.

Anastasiu a atras atenţia asupra faptului că stigmatizarea unor bresle la modul general sau a capitalului străin la modul general, antagonizarea capitalului românesc cu capitalul străin nu fac altceva decât să adâncească această lipsă de încredere.

"Folosirea unor cuvinte precum lăcomie în dezbaterea publică, darămite într-o ordonanţă de urgenţă, nu face altceva decât să distrugă iremediabil probabil încrederea de care avem atâta nevoie. Economia funcţionează ca un ansamblu, breslele trebuie să coopereze, capitalul străin-capitalul român, multe firme din România care sunt dependente de capitalul străin, de bănci, de multinaţionale etc. trebuie să funcţioneze împreună coerent şi unitar. Avem nevoie unii de ceilalţi şi avem nevoie de încredere. De aceea, mesajul nostru către populaţie este că dacă se va continua în acest stil de legiferare nu se vor putea plăti toate cheltuielile care sunt deja antamate. Noi, mediul privat, am face invers. Mai întâi ne-am asigura că avem banii, apoi am face cheltuieli. Economia românească trebuie să ruleze la maxim în următorii 5 ani şi economia nu poate rula fără acest sentiment de încredere şi atunci transmitem celor care guvernează 'Stop OUG!' şi haideţi la masă să reconstruim această necesară încredere'', a subliniat el.

Una dintre cele mai importante măsuri anunţate marţi de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, vizează o ''taxă pe lăcomie" care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare. Autorităţile estimează la trei miliarde de lei impactul acestei măsuri.

De asemenea, Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022, dar şi scăderea comisionului de administrare pentru Pilonul II de pensii de la 2,5% la 1% şi retragerea unei persoană de la un fond de pensii, după minimum cinci ani de participare.

În sectorul energetic, potrivit proiectului de act normativ, contribuţia bănească percepută de la operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul energiei electrice şi termice va fi de 3% din cifra de afaceri realizată de aceştia.

Miercuri după-amiaza la ora 16:00, volumul tranzacţiilor pe Bursa de Valori Bucureşti a trecut de un miliard de lei, iar indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide 15 acţiuni, a scăzut la 11,76%. Cele mai mari pierderi le-au consemnat acţiunile băncilor şi cele ale companiilor din energie. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu)