Ministerul Mediului bifează în 2018 încă un an în care Programul "Rabla" repurtează un succes naţional, cu 50.000 de vouchere epuizate într-un timp relativ scurt de la momentul introducerii acestora pe piaţă. Pe de altă parte, România continuă să aibă probleme în zona de poluare a aerului, dar şi de gestionare a deşeurilor, fapt pentru care Comisia Europeană ne trimite în faţa instanţei europene pentru a ne cere socoteală.

Între timp, în ultima lună a acestui an, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, sigilează alături de ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, şi comisarul european pentru Mediu, Pescuit şi Afaceri Maritime, Karmenu Vella, "Capsula Timpului" - dispozitiv prin intermediul căruia se urmăreşte stocarea de informaţii privind evoluţia României, privite prin prisma realizărilor de la nivelul anilor 1918 şi 2018, şi care va fi deschisă în 2118 de către generaţiile viitoare.

Fără Timbru de mediu, dar cu promisiunea unei noi contribuţii pentru maşinile poluante

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Prima zi a lunii februarie vine cu vestea că taxa auto sau Timbrul de mediu, cum era cunoscut, dispare, astfel încât toţi cei care plătiseră o sumă la înmatricularea autovehiculelor urmau să-şi primească banii înapoi de la stat. În plus, viitori posesori de maşini, fie că vorbim despre autovehicule noi sau second hand, nu mai erau nevoiţi să scoată din buzunar alţi bani la momentul înregistrării în circulaţie.

Ulterior, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că Timbrul de mediu va avea un înlocuitor, dar "în niciun caz nu va fi vorba despre o nouă taxă".

În cele din urmă, la jumătatea lunii decembrie, Gavrilescu anunţă că nu a fost găsită nicio variantă a noii contribuţii care urma să înlocuiască taxa auto până la ora actuală, iar până la găsirea unei formule finale va mai dura.

"Trebuie să facem noi calcule în aşa fel încât să nu plângem după aceea de zeci de milioane de euro. Până la această oră, o formă care să fie agreată, fără niciun dubiu care să nu aibă repercusiuni mari asupra noastră a tuturor nu s-a găsit. Deci, nu am găsit varianta optimă care să poată să confere, cumulate, toate plângerile şi să nu avem nicio problemă din punct de vedere juridic. În al doilea rând, ne dorim ca acea contribuţie sub deviza "Poluatorul plăteşte" să nu aibă o amprentă financiară importantă asupra noastră. Nu avem o variantă finală, pentru că avem un cumul de calcul care nu este gata. Când începem să lucrăm în sistemul matematic, apar şi alte variante şi constaţi că trebuie să reiei calculele de la capăt. Noi am crezut că putem finaliza o variantă până la finalul anului, dar am putut. Nu vă mai pot promite un orizont de timp, legat de acest subiect, vă spun sincer. O să mai dureze", a spus ministrul.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

În primăvara acestui an, autorităţile lansează o nouă ediţie a Programului de Stimulare şi Înnoire a Parcului Auto Naţional - "Rabla", cu două extensii: "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus". Pentru 2018 au existat două sesiuni de depunere a dosarelor de finanţare - prima demarată în 15 martie, cu un buget de 253 de milioane de lei (din care 113 milioane lei pentru "Rabla Clasic") şi 20.000 de vouchere, iar a doua în toamna acestui an, după o suplimentare a programului cu 30.000 de vouchere şi 200 de milioane de lei.

Bugetul programului destinat persoanelor fizice s-a epuizat pe 27 noiembrie, în timp ce data limită pentru achiziţia de autovehicule în cazul persoanelor juridice a fost 7 decembrie.

Un alt program anunţat şi demarat în premieră - "Rabla pentru electrocasnice" - este lansat pe data de 18 decembrie de Ministerul Mediului. Iniţiativa dispune de un buget de 20 de milioane de lei pentru circa 60.000 de vouchere. În acest nou program, sunt puse la dispoziţie vouchere cu valori de 200, 300 şi 400 de lei pentru achiziţia de maşini de spălat rufe, aparate de aer condiţionat sau frigidere/lăzi frigorifice în schimbul predării unor electrocasnice similare uzate. Înscrierea persoanelor fizice în acest program are loc online, pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

Pe de altă parte, ministrul Graţiela Gavrilescu promovează programul E-Sol, prin care proprietarii de case vor putea accesa finanţare de maximum 20.000 de lei pentru a instala panouri cu celule fotovoltaice de cel puţin 3 kw, devenind astfel şi producători de energie electrică. Startul acestui program este preconizat pentru anul viitor, în februarie, cu etapa de înscriere a firmelor, iar din martie pentru beneficiari.

"Centenarul Luminii" este un alt proiect al ministerului de resort anunţat în decembrie, prin intermediul căruia locuinţele aflate în comunităţi izolate vor fi racordate la reţeaua electrică, cu ajutorul instalării de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie.

Pe domeniul deşeurilor, ministrul Mediului declară, la începutul lunii februarie, că România are nevoie de o legislaţie care să crească viteza în administrarea acestora în toată ţara şi astfel să ne transformăm dintr-o societate a risipei într-una a reciclării. La acel moment, Graţiela Gavrilescu vorbeşte despre sintagma 'Plăteşti pentru cât arunci', lucru care înseamnă, în viziunea oficialului, că populaţia va plăti numai pentru deşeurile nereciclabile, iar în cazul sistemului de garanţie-returnare cumpărătorii vor putea returna ambalajele produselor cumpărate primind, în schimb, o sumă stabilită prin lege drept garanţie. Declaraţiile ministrului de resort survin după ce instituţia pe care o conduce lansase, în dezbatere publică, proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Conform documentului, "Plăteşte cât arunci" şi "Răspunderea extinsă a producătorului" sunt cele două noi instrumente ce ar urma să fie incluse în legislaţia naţională referitoare la regimul deşeurilor, iar autorităţile publice locale vor fi obligate să ofere cetăţeanului posibilitatea de a alege din cel puţin două variante de tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor municipale. Pe de altă parte, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să aducă numai ambalaje reutilizabile care respectă cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea să corespundă unor reutilizări multiple.

În legătură cu acest subiect, Guvernul adoptă, în şedinţa din 17 iulie 2018, la propunerea Ministerului Mediului, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii privind regimul deşeurilor, a Legii pentru modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind Fondul pentru Mediu. Una dintre principalele noutăţi pe care această OUG le aduce legislaţiei actuale privind deşeurile vizează aplicarea, începând cu 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucata. Începând cu 31 martie 2022, această garanţie se va aplica şi ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri, destinate anumitor tipuri de băuturi.

În luna martie a acestui an, Graţiela Gavrilescu declară că specialiştii din Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului analizează mai multe variante pentru soluţionarea închiderii gropilor de gunoi neconforme. Precizarea survine după ce portalul ecopolitic.ro a publicat un material în care nota faptul că Ministerul Mediului, în cadrul unui Grup de lucru, propune un act normativ, prin care depozitele de deşeuri neconforme industriale ar urma să fie preluate de către stat, pentru ca acţiunile de închidere a acestor amplasamente să fie urgentate şi România să iasă din procedura de infringement în care se află.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu. Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă.

La începutul lunii august a acestui an, Graţiela Gavrilescu anunţă lansarea unei scheme de ajutor de stat de 40 de milioane de euro pentru industria de reciclare, ce urma să intre în aplicare din luna noiembrie a acestui an.

Calitatea aerului, în planuri integrate pentru marile oraşe

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

La capitolul calităţii aerului, Ministerul Mediului anunţă, în data de 22 februarie, că Bucureştiul va avea un Plan Integrat pe acest segment, ce va fi aprobat cel mai târziu în luna mai a acestui an. În luna mai, însă, ministrul revine cu o altă declaraţie conform căreia Planul integrat de Calitate a Aerului pentru Capitală va putea fi aprobat până la sfârşitul lunii iulie, în condiţiile în care autorităţile locale au reuşit să finalizeze documentul în termenul anunţat. Precizarea a apărut la câteva ore după ce Comisia Europeană a a decis să trimită România, Franţa, Germania, Ungaria, Italia şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori.

Datele Comisiei Europene arată că, în aglomerarea Bucureşti, valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

În acest context, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, susţine, în data de 5 iunie, că Bucureştiul şi locuitorii ei nu sunt pregătiţi pentru introducerea unei taxe de acces în zona centrală, dar dacă se va apela la o astfel de variantă aceasta va fi aplicată numai după o consultare foarte largă. Potrivit edilului, Capitala poate deveni un oraş curat şi prin multiplicarea şi aplicarea măsurilor ce implică, printre altele, construcţia de piste pentru biciclişti, încurajarea transportului public în comun sau o monitorizare mai atentă a calităţii aerului prin intermediul staţiilor dedicate existente la nivel naţional.

Abia pe 1 noiembrie 2018, Ministerul Mediului şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti anunţă că vor elabora răspunsul către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul procesului intentat României de Comisia Europeană pentru nerespectarea standardelor UE privind calitatea aerului.

Populaţia de urşi, pe agenda ministerului de resort

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU / AGERPRES FOTO

Un alt subiect care a ţinut "prima pagină" a presei naţionale a fost cel legat de populaţia de urşi din România. La începutul lunii februarie, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, afirma, la Târgovişte, că la nivelul ministerului au fost identificaţi bani europeni pentru inventarierea populaţiei de urşi, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Proiectul rămâne în stand by, iar două luni mai târziu şefa de la Mediu declară că numărul exact al urşilor care trăiesc în România nu este cunoscut cu exactitate, putând fi, potrivit unor estimări, de până la 8.000-9.000 de exemplare.

La jumătatea acestui an, Gavrilescu este categorică: "Nu îmi va fi frică să emit, dacă va fi nevoie, un ordin de ministru privind vânătoarea de urşi", referindu-se la măsurile care ar trebui luate pentru ca animalele să nu mai coboare în localităţi. Ministrul revine cu o altă statistică aproximativă a populaţiei de urşi din România şi o reduce la "peste 6.500", dar preconizează că numărul de exemplare ar fi cu două-trei mii mai mare. În luna august, ministrul Mediului susţine, la Alba Iulia, că niciun stat din Uniunea Europeană, nici măcar cele în care nu mai există de peste un secol urşi, nu şi-a manifestat dorinţa de a transfera urşi din România.

În paralel cu subiectul populaţiei de urşi, Ministerul Mediului anunţă că urmează să lanseze un proiect pentru împăduriri şi unul care încurajează folosirea surselor regenerabile, fără a înainta şi detalii despre bugetul alocat, decât faptul că banii vor proveni din bugetul Fondului pentru Mediu.

Referitor la ariile naturale protejate, în data de 19 iulie, Guvernul adoptă, în şedinţa săptămânală, o Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului şi al regimului străinilor, prin care se consideră necesară preluarea custodiei ariilor naturale protejate de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, "în vederea unei administrări unitare a acestor arii naturale protejate". Pe acest subiect, ministrul de resort declară că este normal ca ariile naturale protejate ale României să fie administrate de către stat şi că nu trebuie să-i fie frică nimănui de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Pe lista programelor pregătite şi anunţate de Ministerul Mediului pentru 2018 s-au mai aflat: Programul "Casa Verde" - cu un buget de 100 de milioane de euro şi "Rabla" pentru electrocasnice - o iniţiativă prin care românii primesc între 200 şi 400 lei pentru înlocuirea echipamentelor vechi.

România anilor 1918 - 2018, sigilată în "Capsula Timpului" pentru generaţiile din 2118
Unul dintre evenimentele de final de an, organizate de către Ministerul Mediului, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, a fost prezentarea machetei noului Centru de Excelenţă pentru Protecţia Mediului, precum şi sigilarea "Capsulei Timpului", în care au fost depuse documente referitoare la evoluţia României, privite prin prisma realizărilor de la nivelul anilor 1918 şi 2018.

Evenimentul organizat, în data de 6 decembrie 2018, la Cercul Militar Naţional, a beneficiat de prezenţa comisarului european pentru Mediu, Pescuit şi Afaceri Maritime, Karmenu Vella. "Capsula timpului" va fi amplasată în zona Centrului de Excelenţă pentru Protecţia Mediului din Bucureşti, o construcţie pentru care România aşteaptă să primească acreditarea din partea NATO şi să fie afiliată la acest organism internaţional.

Clădirea noului Centru va fi 100% ecofriendly şi va fi amplasată în Bucureşti, în zona Antiaeriană, iar finanţarea construcţiei se va face din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

Valoarea finanţării Centrului se ridică la aproximativ 6 milioane de euro, proveniţi de la Ministerul Mediului, Ministerul Apărării Naţionale şi fonduri nerambursabile, iar construcţia va fi gata în doi ani.

Conform datelor oficiale, la data de 1 ianuarie 2018, existau la nivel internaţional 24 de Centre de Excelenţă acreditate NATO, cu 1.226 de funcţii, iar 26 dintre cei 29 de membri NATO sunt implicaţi în activitatea acestor centre. De asemenea, numărul naţiunilor sponsor al acestor entităţi se ridică la 21. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)