Salvarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea prin metoda intrării în insolvenţă şi a privatizării pe bucăţi poate fi aplicată şi în cazul altor companii care au aceleaşi probleme, precum CFR Marfă şi Complexul Energetic Hunedoara, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În toate cele trei cazuri, Comisia Europeană a declanşat investigaţii privind acordarea unor posibile ajutoare de stat ilegale prin ştergerea datoriilor istorice.

Decizia în cazul Oltchim a venit luni, după finalizarea tranzacţiei prin care Chimcomplex Borzeşti a achiziţionat majoritatea activelor. Comisia Europeană a concluzionat că statul român trebuie să recupereze 335 milioane de euro, însă nu de la noii proprietari, ci de la acea parte a combinatului care a rămas neprivatizată.

"Din discuţiile noastre cu cei de la Comisia Europeană, erau şanse foarte mari ca datoriile necolectate de-a lungul timpului să fie considerate ajutoare de stat necompatibile cu legislaţia, astfel că ne aşteptam la o decizie de acest gen", a spus Chiriţoiu.

Potrivit acestuia, pentru continuarea producţiei în combinatul petrochimic, Comisia Europeană a sugerat împărţirea acestuia pe bucăţi şi privatizarea cu mai mulţi ofertanţi, care să nu preia şi datoriile istorice.

"Am convenit cu Comisia Europeană ca decizia să vină după ce este finalizată preluarea de active de către noii proprietari. A fost un mecanism care a mers aşa cum l-am planificat şi aşa am reuşit să salvăm o companie care era pe moarte şi care acum se poate redresa şi poate creşte. Acesta este posibil să devină un precedent şi pentru salvarea altor companii care sunt în aceeaşi situaţie, precum CFR Marfă şi CE Hunedoara, unde să aplicăm aceeaşi metodă", a adăugat preşedintele Concurenţei.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că Oltchim a beneficiat de ajutoare de stat incompatibile cu legislaţia europeană în valoare de 335 milioane de euro, pe care trebuie să le returneze.

De asemenea, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim (părţile neprivatizate - n. r.).

"De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar", a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

"Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun creditor operând în economia de piaţă nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condiţiile în care AAAS şi alţi creditori aflaţi în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE", subliniază Executivul comunitar.

Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile ajutoarelor de stat, şi anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare. Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate.

În cazul de faţă, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuţie vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societăţii.

"Comisia a concluzionat că finanţarea publică acordată de România societăţii Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie recuperată de România", informează Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte vânzarea activelor Oltchim, pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă există continuitate economică între noul şi fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacţiei (activele, pasivele şi resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, preţul de vânzare şi procesul de vânzare, precum şi identitatea cumpărătorului.

După iniţierea procedurii oficiale de către Comisie, autorităţile române au modificat însă condiţiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesaţi li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării şi a veniturilor astfel obţinute. Pe parcursul procedurii, diverşi investitori de pe piaţă şi-au manifestat interesul şi au achiziţionat majoritatea activelor Oltchim.

"Având în vedere condiţiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societăţii Oltchim şi rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societăţile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societăţii Oltchim şi, prin urmare, nu sunt ţinute să le ramburseze", subliniază Comisia Europeană.

Reprezentanţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au anunţat săptămâna trecută că au finalizat contractul de vânzare încheiat cu Chimcomplex Borzeşti.

Chimcomplex a cumpărat cu 127 de milioane de euro pachetele de active 1-5 şi parţial 7, din cele nouă în care a fost împărţit combinatul Oltchim pentru a fi scos la vânzare: pachetul Clorosodice, pachetul Oxoalcooli, pachetul PO/Polioli, pachetul Servicii pe Teren, pachetul Vagoane şi parţial pachetul VCM/PVC. 

Activele includ: terenuri, clădiri, investiţii în curs de execuţie, drepturi de proprietate intelectuală şi alte bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii şi orice alte bunuri similare necesare procesului de producţie.

Tot luni, preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, a declarat, pentru AGERPRES, că preluarea combinatului petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea de către Chimcomplex nu este afectată de decizia Comisiei Europene.

"Decizia Comisiei Europene se referă la Oltchim SA, însemnând pachetele de acţiuni care nu au fost achiziţionate de Chimcomplex. AAAS este principalul creditor şi în următoarea perioadă vom avea o şedinţă pe această temă, inclusiv cu avocaţii şi cu reprezentanţii firmelor care gestionează procedura de insolvenţă, să vedem cum vom recupera aceşti bani. Este o decizie grea", a spus Geantă. AGERPRES/(A - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)