Proiectul noii Legi a pensiilor, care aproape dublează cheltuielile publice cu pensiile până în 2021, respectiv le creşte cu peste 130% până în 2022, nu este sustenabil, întrucât acesta nu vine însoţit de măsuri de creştere a veniturilor publice, avertizează Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.

"CDR încurajează realizarea de politici publice care corectează inechităţi acumulate la nivel sistemic atât timp cât acestea nu produc dezechilibre macroeconomice, şi pentru care există resurse financiare. Considerăm, de asemenea, că toţi românii au dreptul la o pensie decentă, însă la fel de important este să existe un echilibru între pensii şi investiţii orientate spre dezvoltare şi viitor: educaţie de calitate, servicii de sănătate publică adecvate, infrastructura şi investiţii în cercetare. Doar în acest fel nivelul de trai al românilor are potenţial să crească într-un mod sănătos, iar economia ţării să se dezvolte pe toate palierele. Proiectul de lege privind sistemul public de pensii, conform căruia se estimează dublarea cheltuielilor României cu pensiile publice în plată este, cu certitudine, o mare provocare, pentru finanţele publice ale ţării noastre, nefiind însoţit de măsuri de creştere a veniturilor publice", precizează Coaliţia.

CDR notează că noua Lege a pensiilor va genera o povară suplimentară de aproximativ 6,6% din PIB estimat pentru 2022, care se adaugă proiecţiei optimiste de deficit bugetar anual de 3%

"Conform propriilor estimări ale Guvernului, creşterile asumate vor reprezenta pentru România un cost anual suplimentar de 18 miliarde de euro începând din 2022. Astfel, din 2022 şi în anii ce vor urma, presupunând chiar şi o creştere nominală anuală optimistă de 8% a produsului intern brut pentru perioada 2018 - 2022, noua lege va genera o povară suplimentară de aproximativ 6,6% din PIB estimat pentru 2022, care se adaugă proiecţiei optimiste de deficit bugetar anual de 3%. Comparând, în 2017 plăţile de pensii de stat au reprezentat aproximativ 6,7% din PIB, în timp ce cheltuielile alocate educaţiei au fost de 2,9% din PIB, iar cheltuielile cu sistemul public de sănătate au fost de 4% din PIB", susţin reprezentanţii CDR.

În viziunea membrilor CDR, datoria implicită a sistemului public de pensii în România era de aproximativ 275 miliarde de euro, adică de "peste patru ori mai mare decât datoria publică a României la acel moment".

"Pentru prima oară, Institutul Naţional de Statistică, la cererea Comisiei Europene, a publicat în acest an date oficiale referitoare la drepturile de pensie acumulate până în prezent, mai exact, valoarea actualizată a viitoarelor obligaţii de pensie deja înregistrate. Cifrele sunt cel puţin alarmante; la finalul anului 2015, datoria implicită a sistemului public de pensii în România era de aproximativ 275 miliarde de euro (folosind cursul actual), adică 172% din PIB-ul anului 2015. Suma este de peste patru ori mai mare decât datoria publică a României la acel moment. Astfel, însumând datoria publică actuală de aproximativ 35% din PIB cu obligaţiile faţă de actualii pensionari şi drepturile acumulate pentru viitorii pensionari reflectate până la finalul anului 2015 s-ar acumula o datorie implicită a statului de peste 170% din PIB. Mai mult, drepturile de pensie acumulate ar atinge valori îngrijorător de mari ţinând cont de faptul că, din 2015 şi până în prezent, pensiile publice au crescut cu aproximativ 30% şi că se doreşte în continuare o creştere a acestora cu peste 130% conform proiectului de lege privind sistemul de pensii (adăugând 18 miliarde de euro la costurile curente cu pensiile de aproximativ 13,5 miliarde de euro)", apreciază specialiştii.

Aceştia consideră, totodată, că majorările de beneficii la pensionare, fără a fi însoţite de măsuri compensatorii, vor duce la înrăutăţirea semnificativă a situaţiei deficitului bugetar, slăbind finanţele publice.

Pe de altă parte, CDR menţionează că există un dezechilibru semnificativ între pensiile primite de peste 5 milioane de români, finanţate prin contribuţii şi bazate pe principiul contributivităţii, şi pensiile speciale, primite de peste 150.000 de români.

"Pensiile speciale sunt mult mai generoase, acordate în condiţii semnificativ mai favorabile, la vârste de pensionare mai reduse şi nu urmăresc principiul contributivităţii. Conform Consiliului Fiscal şi INS, la finalul anului 2017 pensiile speciale erau, în medie, de 3,5 ori mai mari decât pensiile de stat (...) sistemul de pensii trebuie să fie echitabil faţă de toţi românii, fără dezechilibre majore între categorii diferite de pensionari, şi orice reformă a sistemului de pensii ar trebui să aibă ca scop diminuarea inechităţilor sociale între categorii diferite de pensionari. CDR este preocupată de veniturile pe termen lung al populaţiei, cu impact predictibil în stabilitatea demografică a ţării, mai ales într-un context tensionat atât din punct de vedere al evoluţiei demografice, cât şi al pieţei muncii. CDR recomandă o abordare mai rezonabilă şi realistă şi, totodată, menţinerea stabilităţii legislative în sectorul pensiilor şi protejarea viabilităţii generale a sistemului", reiese din comunicatul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

CDR este o iniţiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte 45 de organizaţii şi membri asociaţi. Coaliţia reprezintă peste 54.000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă şi peste 50% din PIB. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)