Principala evoluţie pozitivă o reprezintă scăderea riscului de supraîncălzire a economiei, a declarat, luni, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare, menţionând că economia evoluează mai aproape de potenţial, iar inflaţia va intra în ţintă.

"Principala evoluţie pozitivă o reprezintă scăderea riscului de supraîncălzire a economiei. Care poate fi evidenţiată pe două canale: decelerarea creşterii economice, de la 6,9% anul trecut la 4 sau uşor peste 4% anul acesta. Aşadar o creştere economică mai aproape de nivelul său potenţial, deci mai sustenabilă. Pe de altă parte, rata inflaţiei care reintră în ţintă. A fost în ţintă la sfârşitul anului 2017, 3,3%, a avut un maxim în luna mai de 5,4%, iar noi ne aşteptam să intre în ţintă chiar în luna noiembrie. În orice caz, la sfârşitul lunii decembrie, la sfârşitul anului o să fie în ţinta noastră, 3,5%, iar pentru anul viitor să atingă o valoare mai scăzută, de 2,9%", a spus Liviu Voinea.

Conform raportului BNR, stabilitatea financiară s-a menţinut robustă de la data precedentului Raport, din iunie 2018, iar principalele vulnerabilităţi au rămas de natură externă. Banca Naţională a României a continuat să aibă o conduită anticiclică privind măsurile de politici aflate în aria sa de competenţă, dar este nevoie de un mix echilibrat de politici economice în scopul gestionării adecvate a vulnerabilităţilor cu potenţial sistemic şi a realizării unei creşteri economice sustenabile. Contextul macroeconomic şi financiar naţional s-a menţinut favorabil, ceea ce a contribuit la o anumită protejare a României, alături de ţările din regiune, în perioadele în care pe plan internaţional sentimentul investitorilor faţă de pieţele emergente s-a deteriorat.

La principalele puncte forte ale României, pe lângă diminuarea riscului se supraîncălzire, în raport se menţionează faptul că datoria publică a scăzut cu 1 punct procentual faţă de sfârşitul anului 2017, ajungând la nivelul de 34,1% din PIB la finalul lunii iunie 2018, pe fondul creşterii economice robuste, menţinându-se sub pragul de semnal al procedurii de evaluare a Comisiei Europene de 60% din PIB, precum şi sub pragul critic de sustenabilitate, estimat la 40-45%. Cu toate acestea, rezerva financiară în valută a MFP s-a diminuat, ajungând la 2,8% din PIB la finalul anului 2017, ceea ce plasează datoria publică netă în apropierea celei brute.

De asemenea, rata şomajului şi-a păstrat trendul descendent şi a ajuns la 4,2% în trimestrul al treilea din anul 2018, iar rata de ocupare a forţei de muncă a urmat aceeaşi tendinţă de îmbunătăţire manifestată în perioadele anterioare, înregistrând o valoare de 70% în al doilea trimestru din 2018. Sectorul bancar s-a menţinut sănătos. Solvabilitatea şi lichiditatea au rămas în parametri adecvaţi, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii activelor (rata creditelor neperformante s-a redus de la 6,41% în decembrie 2017, la 5,56% în septembrie 2018.

Potrivit raportului, principalele modificări ale Hărţii riscurilor faţă de Raportul anterior constau în introducerea riscului asociat incertitudinilor privind evoluţiile economice din Uniunea Europeană, în special cele referitoare la procesul de ieşire a Marii Britanii din UE şi la situaţia datoriilor suverane în zona euro, respectiv modificarea direcţiei pentru unul dintre riscuri. Se constată că în prezent vulnerabilităţile provenind din plan extern sunt principalele provocări asupra stabilităţii financiare.

Similar Raportului anterior, nu sunt identificate riscuri sistemice severe.

"Trei riscuri sistemice sunt estimate la un nivel ridicat: riscul privind deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, riscul asociat incertitudinilor privind evoluţiile economice din Uniunea Europeană, în special cele referitoare la situaţia datoriilor suverane în zona euro şi la procesul de ieşire a Marii Britanii din UE şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice este evaluat ca având o intensitate moderată, iar riscul dinspre piaţa imobiliară este la un nivel scăzut", se menţionează în raport.

Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare din România menţionează două riscuri ridicate în creştere: deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente şi incertitudini privind evoluţiile economice din UE: Brexit şi situaţia datoriilor suverane în zona euro. De asemenea, este menţionat la riscuri ridicate cel de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Raportul menţionează un risc moderat în creştere, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi un risc sistemic redus, evoluţii privind piaţa imobiliară. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)