Anunţul anului 2018 în sectorul telecom a venit din partea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi a Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi a animat sfârşitul de an în acest domeniu: Strategia Naţională pentru 5G este finalizată şi lansată în consultare publică. Documentul, dezbătut împreună cu industria de profil, a început să se contureze încă din primăvară, iar şeful ANCOM, Sorin Grindeanu, precum şi fostul ministru de resort, Bogdan Cojocaru, au mizat pe o prezentare detaliată a strategiei pentru luna noiembrie, ceea ce s-a şi întâmplat, în cele din urmă.

În ceea ce priveşte alte evenimente petrecute pe parcursul anului 2018 în sectorul telecom, am putea aminti intrarea în vigoare a Regulamentului European privind Protecţia Datelor Personale (GDPR), din data de 25 mai, "războiul" dintre Poşta Română şi Fondul Proprietatea având ca miză capitalizarea operatorului naţional de servicii poştale, dar şi scutirea de impozitul pe salariu, de la 1 februarie, a programatorilor cu studii medii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior.

Poşta Română - capitalizare şi date financiare
Anul începe cu un anunţ surprinzător din partea Fondului Proprietatea, entitate care deţine 25% din Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR), şi anume că renunţă la procesul intentat operatorului poştal, prin care contestase schimbarea ultimilor trei membri din Consiliul de Administraţie, numiţi conform legislaţiei privind guvernanţa corporativă. Fondul Proprietatea acţionase în judecată Poşta, în luna octombrie 2017, dar CNPR a câştigat în instanţă procesul cu acţionarul său minoritar. Reprezentanţii ministerului de resort au afirmat, atunci, că Fondul Proprietatea obstrucţionează capitalizarea Poştei Române, singura alternativă înaintată de către acţionarul minoritar pentru salvarea operatorului naţional poştal fiind declararea insolvenţei companiei.

La jumătatea lunii ianuarie, Poşta Română anunţă că va primi un împrumut de 30 de milioane de lei de la EximBank, pentru derularea activităţii curente. Împrumutul, acordat pe o perioadă de doi ani, reprezintă cel de-al treilea acord pe care operatorul naţional de servicii poştale îl încheie cu EximBank după ce, în 2013, banca a acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar. În 2016, banca a câştigat licitaţia organizată de către CNPR pentru acordarea unui credit în valoare de 60 de milioane de lei.

La scurt timp după acest anunţ, şefa de la vremea respectivă a companiei poştale, Elena Petraşcu, declara pentru AGERPRES că Poşta Română a înregistrat o creştere medie a veniturilor de 17 milioane de lei pe lună, iar în ultimul trimestru din anul trecut a consemnat o majorare de circa 20% a acestora. În plus, potrivit oficialului, operatorul naţional poştal a încasat de la Poşta Chineză o datorie mai veche în valoare de aproximativ 1,5 milioane de dolari.

Petraşcu, numită să preia atribuţiile funcţiei de director general al CNPR, demisionează pe data de 15 februarie 2018. Înainte de anunţul demisiei Elenei Petraşcu, compania informează că Executivul de la Bucureşti a declanşat procedura de capitalizare a Poştei, odată cu adoptarea în şedinţa săptămânală din 8 februarie 2018 a Hotărârii privind participarea statului român la majorarea capitalului social al companiei. Este prima capitalizare pe care statul român, în calitate de acţionar majoritar, o susţine în şedinţă de Guvern. Majorarea capitalului social este în cuantum de 170 de milioane de lei, suma fiind destinată achitării datoriilor restante la bugetul general consolidat, aşa cum era prevăzut în Legea bugetului de stat pe anul 2018.

Un raport al CNPR publicat pe 15 februarie 2018 arăta că debitele acumulate de Poşta Română, până la acel moment, se ridicau la valoarea de circa 199 milioane de lei, în scădere de la 483 de milioane de lei, cât erau în septembrie 2017, în timp ce debitele cash-collection (colectare de bani în numele clientului, n.r.) au ajuns la valoarea de 96,575 milioane de lei. Totodată, în trimestrul IV din 2017, Poşta Română a câştigat 56 de proceduri de licitaţii cu o valoare estimată de 54 milioane de lei, rata de succes fiind de 85%. În acest context, a fost atribuit un număr de peste 1.500 de cumpărări directe de servicii de pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în valoare de 2.300 de lei, şi au fost încheiate 158 de contracte subsecvente/acte adiţionale în cuantum de 50,7 milioane lei. Pe de altă parte, raportul de activitate al CNPR arată că, în septembrie 2017, existau 2.780 posturi vacante în reţea, neocupate din pricina unor oferte salariale inferioare celor existente pe piaţă, iar numărul orelor suplimentare neplătite la nivelul reţelei se ridica la 56.869, în valoare brută de 1.613.493 lei.

Raportul de activitate al CNPR a fost urmat, la scurt timp, de un altul al Curţii de Conturi. Documentul, publicat pe 19 februarie 2018, şi valabil pentru anul 2016, care arăta că operatorul de servicii poştale a acordat bonusuri ilegale în valoare de 237.000 de lei şi servicii juridice pe baza unui contract în cuantum de 579.000 de lei, dar al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei Juridice şi Reglementări. De asemenea, pe durata anului 2016, au fost acordate drepturi salariale pentru persoane care au calitatea de angajaţi ai CNPR, dar care au desfăşurat activităţi în interesul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), fără încheierea unor documente de delegare/detaşare între cele două entităţi.

În data de 6 iunie a acestui an, un alt director interimar al Poştei Române, Costin Tudor, demisionează din funcţie, după două luni de activitate. Până la acel moment, Ovidiu Ioan Secară, director general adjunct la Poşta Română, deţinuse şefia companiei, după demisia Elenei Petraşcu din funcţia de director general, anunţată în data de 15 februarie 2018. Funcţia de director general provizoriu este preluată, ulterior, de către Mircea Tudosie, şeful Oficiului Poştal Municipiul (OPM) Bucureşti.

La finele lunii iulie, ministrul Comunicaţiilor, Bogdan Cojocaru, declara că Poşta Română nu poate folosi suma de 170 de milioane de lei, rezultată din procesul de capitalizare demarat de statul român, din cauza "mofturilor acţionarului minoritar" (Fondul Proprietatea, n.r.). Cu două luni înainte, ministerul de resort anunţa, într-un comunicat de presă, că statul român a virat o primă tranşă în valoare de 153 milioane de lei în conturile CNPR, demarând astfel procesul de majorare a capitalului social al operatorului de servicii poştale, conform prevederilor legale. Restul sumei, până la 170 de milioane de lei, ar urma să fie virat către companie în trimestrul IV al acestui an.

Ministerul Comunicaţiilor - de la un ministru la altul
Primul anunţ important din acest an, provenit dinspre Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), este că programatorii cu studii medii care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ superior vor fi scutiţi de impozitul pe salariu, de la 1 februarie 2018. Măsura viza un număr aproximativ de 15.000 de programatori, în plus faţă de cei scutiţi până la acea dată. Cei care vor să beneficieze de această scutire trebuie să facă dovada înscrierii în învăţământul superior. Ordinul comun al MCSI, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Educaţiei Naţionale este publicat în Monitorul Oficial.

Un studiu al Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), publicat în luna decembrie 2017, arăta că industria IT din România şi-a dublat veniturile în şase ani, ajungând o piaţă ce valorează aproximativ 5 miliarde de euro. Astfel, numărul companiilor din IT la nivel naţional a crescut, în perioada 2011 - 2016, de la 9.823 la 14.339 şi se previzionează că va depăşi numărul de 17.000. În intervalul de referinţă s-au înregistrat, practic, cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic, în contextul în care segmentul IT deţine o pondere din ce în ce mai crescută în economia naţională, depăşind, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicaţiilor, 6% din PIB. În cele 14.339 de firme înregistrate în anul 2016 lucrau peste 100.000 de angajaţi, numărul acestora crescând cu 75% în ultimii şase ani, arată datele citate.

Noul ministru al Comunicaţiilor, Bogdan Cojocaru, îl înlocuieşte în funcţie pe Lucian Şova, începând din 29 ianuarie 2018. Cojocaru deţinea şefia organizaţiei Tineretului Social Democrat (TSD) Iaşi, precum şi funcţia de consilier judeţean Iaşi din partea PSD. Mandatul noului ministru se întinde pe 10 luni, până la remanierea parţială din noiembrie, atunci când acesta este înlocuit în post cu Alexandru Petrescu, fost director general al Poştei Române.

La începutul lunii aprilie, ministerul de resort şi Agenţia pentru Agenda Digitală a României au lansat noul Sistem Informatic Colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare a achiziţiilor publice (SICAP), aplicaţie care înlocuieşte Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), "ajuns la un grad de utilizare care nu mai era în concordanţă cu propria capacitate tehnologică". "Noua aplicaţie SICAP va contribui la creşterea eficienţei serviciilor publice folosind mijloace electronice moderne, prietenoase ca interfaţă, bazate pe paradigme de interoperabilitate. Mai mult, aplicaţia a fost gândită pentru a aduce beneficii cetăţeanului, persoanelor juridice, dar şi administraţiilor publice, prin reducerea costurilor administrative şi a timpilor de răspuns la solicitările petenţilor', afirma Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

După prima zi de lansare oficială în producţie a SICAP, erau conectaţi 8.596 de utilizatori şi 7.113 entităţi. De asemenea, au fost contorizate 501 iniţieri de cumpărări directe, 30 de cereri noi pentru certificate şi trei plăţi online efectuate prin intermediul sistemului.

Ministerul Comunicaţiilor atenţiona, în aprilie, entităţile din România, furnizoare de servicii esenţiale către populaţie, că sunt obligate să notifice la Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Naţională (CERT-RO) incidentele de securitate cibernetică, dar şi să se înscrie în Registrul operatorilor de servicii esenţiale. Aceste prevederi fac parte din proiectul de lege aprobat de Guvern în şedinţa săptămânală de la acea vreme, şi care transpune în legislaţia naţională Directiva NIS (Networking Information Security). Sectoarele de activitate şi tipurile de servicii ce intră sub incidenţa directivei sunt următoarele: transporturile, sectorul energetic, sectorul bancar, infrastructurile pieţei financiare, sănătatea, furnizarea şi distribuirea de apă potabilă şi infrastructura digitală. Totodată, proiectul se adresează unor categorii de servicii digitale, precum serviciile cloud, motoarele de căutare şi pieţele online. Directiva NIS prevede, în linii mari, că toate companiile care furnizează servicii esenţiale către populaţie trebuie să minimeze riscurile şi să ia măsuri interne manageriale şi de natură tehnică, astfel încât să diminueze riscul cibernetic.

Apariţia acestui act normativ survine după ce, la finele lunii ianuarie 2016, Ministerul Comunicaţiilor lansa în dezbatere publică un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României, ce a luat în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curţii Constituţionale a României (CCR) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României.

Proiectul de lege care vizează transpunerea la nivel naţional a Directivei NIS privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a sistemelor informatice a fost aprobat în Plenul Camerei Deputaţilor, în data de 17 mai 2018. România trebuia să transpună în legislaţia naţională prevederile Directivei NIS, la fel ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, până pe data de 9 mai 2018.

La finele lunii mai, MCSI a lansat în dezbatere publică un proiect prin care microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii din România care activează în sectorul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC) pot beneficia de alocarea financiară în valoare de 25 de milioane de euro aferentă axei prin care este sprijinită creşterea valorii adăugate generată de acest sector şi a inovării în domeniu, prin dezvoltarea de clustere.

Pe data 17 octombrie, proiectul devine realitate prin lansarea unei sesiuni dedicate. Finanţarea totală pentru Acţiunea 2.2.1 - Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere este de 94 de milioane de euro şi se va întinde până în anul 2020. Din bugetul alocat primului apel din acest program, valoarea de 25 de milioane de euro (116.752.500 lei) provine din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar restul de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte eligibilitatea firmelor care vor să aplice, ministrul Comunicaţiilor a precizat că acestea pot obţine sume cuprinse între 500.000 şi 3,5 milioane de euro, iar pentru fiecare proiect se vor acorda fonduri combinate, respectiv schemă de ajutor de stat şi schemă de ajutor de minimis. Depunerea propunerilor de proiecte va demara în data de 17 decembrie 2018, la ora 9:00, şi se va încheia pe 14 februarie 2019, la ora 17:00, iar înregistrarea acestora se va realiza online, în mod continuu, prin intermediul aplicaţiei MySMIS2014.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) la nivelul Uniunii Europene (UE) a intrat în vigoare pe data 25 mai 2018, cu obiectivul de a consolida apărarea dreptului persoanelor la protecţia datelor cu caracter personal, ca drept fundamental al UE. Începând din acea zi, tuturor companiilor care desfăşoară activităţi în Uniune li se aplică acelaşi set de norme privind protecţia datelor, oriunde şi-ar avea sediul, iar datorită normelor mai stricte privind protecţia datelor, persoanele fizice se vor putea bucura de mai mult control asupra propriilor date cu caracter personal, în timp ce companiile vor putea beneficia de condiţii de concurenţă echitabile.

Un bilanţ la şase luni prezentat de către Bogdan Cojocaru în luna iulie a acestui an, relevă faptul că ministerul de resort a lansat, în intervalul menţionat, apeluri de proiecte în valoare de 312 milioane de euro din fonduri europene, prin Programul Operaţional Competitivitate (POC), suma totală alocată pentru perioada 2014 - 2020 fiind de 532 de milioane de euro.

În august, MCSI lansează un apel de proiecte în valoare de 63,8 milioane de euro, prin intermediul căruia furnizorii de comunicaţii electronice din România, organizaţi în microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii sau mari, pot accesa fonduri nerambursabile în vederea construirii de infrastructură de internet în bandă largă în "zonele albe" stabilite de ANCOM. Înregistrarea propunerilor de proiecte s-a realizat online, în mod continuu, începând din data de 6 august 2018 şi s-a încheiat pe 4 octombrie 2018. În cadrul acestui apel au fost depuse proiecte cu o valoare totală a investiţiilor propuse spre finanţare de 521 de milioane de lei pentru următoarele judeţe sau clustere de judeţe: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa Năsăud, Brăila - Tulcea, Călăraşi - Ialomiţa, Constanţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Neamţ, Iaşi, Mureş, Timişoara - Caraş Severin, Giurgiu - Teleorman, Buzău, Mehedinţi, Cluj, Botoşani, Olt, Prahova - Dâmboviţa, Sălaj, Sibiu, Vaslui şi Vrancea.

Totodată, un alt proiect promovat de ministerul de resort a fost cel de Cloud Guvernamental. Documentul, aprobat de către Guvern, va avea alocat un buget de 45 de milioane de euro şi va fi implementat în maximum doi ani de la data semnării contractului de finanţare, iar cererile de proiecte pot fi depuse până pe 25 martie 2019. Proiectul de Cloud Guvernamental propune o nouă abordare şi o soluţie integrată care oferă servicii de tip stocare, procesare şi utilizare la distanţă de sisteme şi aplicaţii informatice prin Internet, bazându-se pe partajarea resurselor pentru a obţine coerenţă şi a genera economii într-o reţea IT&C dezvoltată la nivelul instituţiilor publice.

La începutul lunii septembrie, ministrul Bogdan Cojocaru anunţa că Agenţia de Plăţi Electronice va încheia parteneriate cu toate băncile din România, astfel încât toţi cei patru milioane de utilizatori de internet banking din ţară să poată plăti taxe şi impozite locale online, prin intermediul platformei ghişeul.ro. Astfel, toate dovezile de plată vor fi stocate în sistemul platformei, în aşa fel încât oamenii pot schimba oricând banca fără a pierde aceste informaţii. Autorităţile au finalizat deja un proiect-pilot în acest sens cu Piraeus Bank şi urmează să încheie parteneriate similare cu restul băncilor.

În privinţa proiectului - "foileton" Ro-Net, veştile venite de la ministerul de resort în luna octombrie nu sunt dintre cele mai pozitive. În cadrul ediţiei din acest an a IMWorld, ministrul Comunicaţiilor declara că proiectul, prin care 783 de localităţi din mediul rural ar urma să beneficieze de infrastructură broadband (internet de mare viteză), s-ar putea finaliza cel târziu la jumătatea anului 2019.

Ro-Net este un proiect major finanţat prin fonduri structurale europene. La finalul lunii mai, Comisia Europeană a decis modificarea acestui proiect şi împărţirea sa în două etape. Valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă cofinanţarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Bugetul proiectului pentru cea de-a doua etapă este de 53 milioane de euro.

Luna noiembrie a acestui an aduce la şefia MCSI un nou ministru, în persoana lui Alexandru Petrescu, fost director general la Poşta Română. Prima acţiune a instituţiei cu noua conducere este prezentarea la Bruxelles, în perioada 3-4 decembrie, a agendei Preşedinţiei României la Consiliul UE în domeniul digital. Agenda se concentrează în jurul a patru obiective majore: securitatea cibernetică, inovarea, competenţele digitale şi creşterea numărului femeilor care lucrează în domeniul tehnologiilor. În marja întâlnirilor de la Bruxelles, Petrescu a avut întâlniri cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, cu comisarul european pentru economie digitală, Mariya Gabriel, cu ministrul austriac al Transporturilor, Inovaţiei şi Tehnologiei, Norbert Hofer, şi cu ceilalţi omologi participanţi din ţările membre ale Uniunii Europene.

ANCOM, în demaraj pe autostrada 5G
Anunţul-cheie al arbitrului pieţei telecom din România se produce în luna noiembrie în cadrul conferinţei anuale de la Bucureşti: lansarea în consultare publică a Strategiei Naţionale pentru 5G.

Anterior acestui eveniment, atât preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, cât şi ministrul Comunicaţiilor, Bogdan Cojocaru, afirmau că Strategia Naţională pentru 5G va fi gata până la sfârşitul acestui an, iar implementarea acestei tehnologii în România va aduce investiţii totale de aproximativ 9 miliarde de dolari, în următorii opt ani, în sectoare de activitate, precum: energie şi utilităţi, siguranţă publică, servicii financiare şi sănătate.

Până la momentul lansării Strategiei dedicate tehnologiilor 5G, România obţine un loc în Comitetul Consultativ al Organizaţiei Internaţionale de Telecomunicaţii prin Satelit (ITSO), în urma negocierilor derulate la cea de-a 38-a Adunare a Părţilor, ce a avut loc la Washington, în perioada 13 - 15 iunie. Din cadrul Organizaţiei Internaţionale de Telecomunicaţii prin Satelit fac parte 149 de state membre, care încorporează principiul stabilit de Rezoluţia 1721 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit căruia comunicarea prin satelit ar trebui să fie disponibilă naţiunilor lumii cât de curând posibil, pe o bază globală şi nediscriminatorie.

Pe data de 21 noiembrie 2018, ANCOM lansează în consultare publică Strategia Naţională pentru implementarea tehnologiilor 5G în România, iar conform calendarului de acţiuni, până la data de 15 decembrie 2019, se va finaliza licitaţia pentru acordarea drepturilor de utilizare a benzilor de frecvenţe vizate pentru furnizarea de comunicaţii fixe şi mobile asociate acestei tehnologii. Şeful ANCOM preciza că implementarea tehnologiilor 5G va avea un efect de multiplicare în economia naţională şi crearea de noi locuri de muncă.

Conform documentului, a cincea generaţie de comunicaţii mobile a beneficiat de o multitudine de analize, încercări, teste demonstrative şi lansări comerciale precoce pe toate meridianele, inclusiv în România, încă din 2017.

La nivelul Uniunii Europene, se estimează un necesar de investiţii în 5G de 56 - 58 miliarde de euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G.

Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană, arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă. În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.

Calendarul de acţiuni privind alocarea şi utilizarea viitoare a benzii de frecvenţe 470-790 MHz prevede că un prim pas este eliberarea, în timp util, a spectrului radio adecvat pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor de comunicaţii mobile de banda largă. Pentru ca banda de 700 MHz să fie disponibilă, ANCOM va propune modificarea TNABF (Tabelul Naţional de Atribuire a Benzilor de Frecvenţe Radio) şi atribuirea benzii de 790 MHz serviciului mobil terestru, în acest moment banda fiind atribuită serviciilor de televiziune digitală terestră.

O altă acţiune cu impact asupra implementării tehnologiilor 5G este încheierea de acorduri bilaterale de coordonare cu ţările vecine, până la data de 30 iunie 2019. Totodată, ANCOM va derula o campanie de monitorizare a spectrului radio în benzile de frecvenţe care fac obiectul licitaţiei şi va pune la dispoziţia participanţilor la licitaţie un raport privind situaţia semnalelor radio identificate pe teritoriul României în aceste benzi, provenite de pe teritoriul altor state.

Până pe 31 iulie 2019, Autoritatea îşi propune să adopte decizia privind organizarea procedurii de acordare a licenţelor, respectiv stabilirea condiţiilor de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor şi a altor acte normative necesare.

Propunerea ANCOM este ca, până la data de 15 decembrie 2019, să se finalizeze licitaţia pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor în bandă de 700 MHz şi în celelalte benzi de frecvenţe vizate pentru furnizarea de comunicaţii fixe şi mobile asociate tehnologiei 5G.

La nivel european, au fost identificate următoarele benzi de frecvenţe prioritare pentru introducerea timpurie a sistemelor de comunicaţii mobile de generaţia a 5-a în Uniunea Europeană: banda de 700 MHz (694-790 MHz), banda 3400-3800 MHz şi banda de 26 GHz (24,25-27,5 GHz). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi; editor online: Magdalena Tănăsescu)