Situaţia pădurilor din România, atent monitorizată de activiştii de mediu, inundaţiile din primăvara şi vara acestui an, dar şi criza lemnului de foc au fost printre evenimentele cele mai fierbinţi ale anului 2018 în domeniul Apelor şi Pădurilor.

Autorităţile au fost forţate să ia măsuri investiţionale pentru a consolida albiile râurilor şi digurile depăşite din punct de vedere moral, odată cu trecerea timpului, să modifice Codul silvic pentru a putea furniza populaţiei necesarul de lemn de foc care înregistra un deficit de 12-13 milioane de metri cubi, dar şi să prezinte cu argumente situaţia de drept şi de fapt a sectorul forestier din România.

Inundaţiile şi bugetele pentru investiţii în modernizări hidrotehnice
Domeniul Apelor şi Pădurilor are de la începutul acestui an un nou responsabil în persoana lui Ioan Deneş, după demisia înaintată de către Doina Pană. Primele declaraţii ale noului ministrului, senator PSD de Bistriţa-Năsăud, se învârt în jurul ideii că "Ministerul Apelor şi Pădurilor va fi partenerul celor care doresc o gestionare corectă şi responsabilă a acestor resurse naturale ale ţării". La audierile din comisiile reunite ale Parlamentului pentru validarea în funcţie, Deneş afirmă: "Pădurile virgine şi cvasi-virgine sunt ca o familie în care străbunicii, bunicii, copiii, nepoţii şi părinţii sunt împreună". De asemenea, oficialul precizează, totodată, că "pentru identificarea acestora a fost creat Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine", în timp ce "pentru protejarea acestor păduri există o finanţare, pentru 2018, de 3,2 milioane de lei".

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Pe data de 22 februarie, ministrul de resort declară, după întâlnirea avută cu comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, că reprezentanţii Comisiei Europene (CE) vor primi în permanenţă informaţii actualizate din partea autorităţilor de la Bucureşti cu privire la progresele realizate de România în privinţa respectării Directivei privind epurarea apelor uzate urbane şi la noua propunere de Directivă privind apa potabilă.

Pe de altă parte, Ministerul Apelor şi Pădurilor anunţă, în martie, că două grupuri de lucru vor analiza problemele din sectorul forestier, iar un raport final va fi redactat la finalul consultărilor.

În altă ordine de idei, ministrul Ioan Deneş devine unul dintre cei mai activi demnitari în teren, cu numeroase ieşiri în zonele afectate de inundaţiile din primăvară şi vară sau pentru a monitoriza stadiul lucrărilor derulate pe plajele Litoralului românesc.

Situaţiile de calamitate din judeţele Braşov şi Covasna au fost evaluate de către oficial şi specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), în decursul lunii martie a acestui an. Datele Ministerului Afacerilor Interne (MAI) arătau că efectele inundaţiilor de la acea vreme s-au văzut în judeţele Covasna (localitatea Căpeni), respectiv Braşov (localitatea Augustin), precum şi pe raza judeţelor Bacău, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Harghita, Mureş, Prahova, Sibiu, Teleorman, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea. Ploile şi inundaţiile au revenit în luna iulie, când numărul localităţilor afectate a fost similar cu cel din primăvară.

La capitolul lemn de foc, la finele lunii martie, Deneş declara că va prezenta premierului o analiză privind criza pe acest segment, astfel încât să fie găsite soluţii pentru rezolvarea problemelor. Acesta a explicat că există un deficit de 12-13 milioane de metri cubi lemn de foc pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor necesarul de lemn pentru încălzirea locuinţelor. Opt luni mai târziu, ministrul anunţă că problema crizei lemnului de foc a fost rezolvată prin modificarea adusă la Codul Silvic şi măsurile luate la nivel de minister, prin Ordin de ministru.

În luna octombrie, ministrul Apelor şi Pădurilor abordează un alt subiect sensibil, cel al construcţiei de microhidrocentrale în zone cu vegetaţie şi faună consistente. Astfel, Deneş afirmă, într-o conferinţă de presă, că nu se va mai autoriza construcţia de microhidrocentrale decât în zone în care nu va mai fi distrusă fauna şi flora. Ministrul a admis chiar că există microhidrocentrale care au distrus zone verzi, dar afirmă totodată că acestea trebuie controlate de alte instituţii, nu de Ministerul Apelor şi Pădurilor. Totuşi, oficialul a spus că există un grup de lucru format din specialişti de la mai multe ministere, care analizează cum să se modifice legislaţia care reglementează microhidrocentralele.

În ceea ce priveşte construcţiile hidrotehnice, ministrul de resort promite că, în 2018, vor fi gata 60 astfel de lucrări în toată ţara, unele dintre acestea fiind deja începute. 'În prezent, la nivel naţional se află în diferite stadii de execuţie 29 de obiective hidrotehnice. Începând cu săptămâna viitoare, vor începe lucrările la alte 31 de obiective. Subliniem faptul că cele 60 de lucrări hidrotehnice care se află în execuţie sau la care va începe foarte curând execuţia, în această toamnă, au termen de finalizare finalul acestui an', a subliniat Ioan Deneş.

În conferinţa de bilanţ pe semestru deşfăşurată la începutul lunii august, demnitarul declara că programul de reducere a riscului la inundaţii a continuat în 2018, iar în primul semestru al anului s-au finalizat aproape 90 de kilometri de amenajări de albie, consolidări de mal şi diguri. Conform datelor prezentate, din totalul lucrărilor, 32,26 kilometri au fost amenajări de albie, 27,72 km consolidări de mal şi 27,79 km diguri, iar sursele de finanţare au provenit din bugetul de stat, credite rambursabile Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi din fonduri proprii ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).

Prezent la Arad în decursul lunii august, Deneş dă asigurări că ministerul pe care îl conduce a demarat acţiunea de constituire a plantaţiilor forestiere de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale. Din datele ministrului reiese că acţiunea de realizare a acestor perdele va începe pe autostrada A1 - Autostrada Soarelui, cu plantarea a circa 100 de hectare de pomi, dar şi că "nu este uşor, fiindcă trebuie realizată exproprierea unei fâşii de 30 de metri de-o parte şi de alta a autostrăzii, pe care se vor planta perdelele forestiere'.

Proiectul mai prevede împădurirea, în anii 2019 şi 2020, în judeţul Arad, a unui total de 90 de hectare de teren, prin realizarea de perdele forestiere pe A1 (circa 21 hectare în zona municipiului Arad şi a comunei Şagu), DN 7 (localităţile Păuliş - Pecica - Nădlac) şi DN 69 (de la intrarea în judeţul Arad dinspre Timişoara - Vinga - Şagu - municipiul Arad).

Ministrul afirma, la conferinţa de bilanţ, că peste 6.500 hectare de terenuri au fost împădurite în primele şase luni ale anului pe suprafeţe din fondul forestier proprietate publică a statului, respectiv proprietate publică şi privată, iar în această primăvară s-au plantat perdele forestiere de protecţie pe 8,2 hectare.

În ceea ce priveşte plajele de la Marea Neagră, la începutul lunii noiembrie, şeful de la Ape şi Păduri preciza că peste 226 hectare de plajă vor fi recuperate prin implementarea proiectului privind reducerea eroziunii costiere, odată cu semnarea proiectului "Reducerea eroziunii costiere Faza a II - a (2014-2020)', finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

"Una dintre măsurile pe care le-am luat chiar în primele zile ale mandatului meu a fost aceea de a reuni, la sediul ministerului, toţi directorii Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA) din ţară, pentru a semna caietele de sarcini pentru 13 proiecte finanţate prin POIM, solicitându-le raportări periodice privind derularea proiectelor, şi subliniindu-le, din nou, importanţa îndeplinirii, cu responsabilitate, a tuturor obiectivelor. Proiectul "Reducerea eroziunii costiere Faza a II-a (2014-2020)' a fost o mare provocare pentru mine şi specialiştii din Ministerul Apelor şi Pădurilor şi din cel al Fondurilor Europene, precum şi pentru Administraţia Naţională 'Apele Române' (...) Acest proiect nu ştiu dacă este cel mai mare, dar, cu siguranţă este printre cele mai mari derulate în România pe fonduri europene, aproximativ 710 milioane de euro (fară TVA)", declara, la vremea respectivă, Ioan Deneş.

Pădurile, sub lupa activiştilor de mediu şi replica Romsilva
Finalul de an aduce în atenţia publică rezultatele unei investigaţii realizată de către organizaţia Agent Green. Conform raportului prezentat într-o conferinţă de presă, o cantitate de 1,2 milioane de metri cubi de lemn ar fi fost exploatată din parcurile naţionale ale României, începând din anul 2014 până în prezent, asta însemnând că o pădure seculară de 3.600 de hectare a dispărut. De asemenea, în intervalul analizat, lemnul exploatat din parcurile naţionale a fost încărcat şi transportat în peste 60.000 de camioane, adică o coloană de autovehicule pline cu buşteni de la Bucureşti până la Nădlac.

Foto: (c) SORIN BLADA / AGERPRES FOTO

Agent Green a atras atenţia că, după vizionarea seriei de investigaţii derulată de către organizaţie, "Un dezastru Naţional/Out of control", prezentată la Bruxelles, oficialii europeni şi-au exprimat "şocul şi îngrijorarea" şi au precizat că România riscă demararea unei proceduri de infringement. Directorul de investigaţii al Agent Green, Andrei Ciurcanu, afirma că organizaţia are 33 de procese cu statul român pentru că nu au fost puse la dispoziţie informaţiile solicitate legate de volumele de lemn exploatate în parcurile naţionale şi amenajamente. Acesta a dat asigurări că organizaţia pe care o reprezintă va face toate demersurile pentru ca România să intre în procedură de infringement pe mediu.

În replică, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, instituţie aflată în subordinea Ministerului Apelor şi Pădurilor, preciza că legislaţia de mediu din România este cât se poate de clară şi nu este 'interpretată abuziv', iar imaginile şi statistica prezentate de organizaţia Agent Green fac referire la Zone de Conservare Durabilă, 'tampon', în care lucrările sunt cele prevăzute "foarte clar de legislaţie" şi respectă planurile de management şi amenajamentele silvice în vigoare.

În acest context, Romsilva notează că administrează 12 dintre cele 13 parcuri naţionale din România, acestea având o suprafaţă cumulată de 307.461 de hectare, adică de 15 ori suprafaţa oraşului Bucureşti sau echivalentul a peste 600.000 de stadioane de fotbal. Parcurile naţionale au o zonare proprie, stabilită prin lege şi prin planuri de management, întocmite de către specialişti şi aprobate de autorităţile de mediu, respectiv: Zone de Protecţie Strictă, Zone de Protecţie Integrală, Zone de Conservare Durabilă. Zonele de Protecţie Strictă şi Zonele de Protecţie Integrală sunt perimetre strict protejate în care nu se permite nicio intervenţie umană, menţionează Romsilva.

Tot din informaţiile Regiei reiese că, în Zonele de Conservare Durabilă (zone 'tampon'), sunt permise anumite lucrări stabilite prin planurile de management, amenajamentele silvice şi cu avizul consiliilor ştiinţifice.

De asemenea, în cele 12 parcuri naţionale, 147.566,8 hectare de păduri, păşuni, fâneţe, lacuri, grohotişuri şi goluri alpine se află în Zone de Protecţie Strictă şi Integrală şi 159.894,2 hectare în Zona de Conservare Durabilă.

Pe acelaşi subiect, ministrul de resort, Ioan Deneş, a declarat, la începutul lunii decembrie, cu ocazia prezentării rezultatelor Inventarului Forestier Naţional (IFN), că suprafaţa totală de pădure din România este de 7 milioane de hectare, din care terenuri acoperite cu arbori 6,9 milioane de hectare. Totodată, volumul de lemn pe picior din păduri este de 2,3 miliarde de mc, cu un volum mediu de aproape 340 mc pe hectar. Referitor la volumul de lemn pe picior din păduri, oficialul a menţionat că acesta a crescut de la 2,2 miliarde de mc în IFN1 la 2,3 miliarde de mc, în IFN2.

"Legat de tăierile ilegale şi de anumite cifre vehiculate în spaţiul public, doresc să fac următoarea precizare. În cadrul inventarului nu s-au cules date legate de tăierile ilegale sau legale. Au fost inventariaţi doar arborii în pieţe de probă, indiferent dacă aceştia au făcut obiectul unor lucrări silvice. Operatorii de teren nu au verificat dacă arborii sau cioatele inventariate erau sau nu marcaţi, marcate, sau dacă mărcile erau sau nu false sau dacă arborii au dispărut natural sau artificial. S-ar putea în ciclul trei să avem în vedere o astfel de analiză prin care acel studiu să ne spună foarte clar volumul, cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal în România", a afirmat Ioan Deneş.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008 - 2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)