Târgurile de Crăciun din România au crescut numeric, dar în lipsa unei strategii unitare de promovare, inclusiv din partea agenţiilor de turism, rămân atracţii locale şi business-uri pentru producătorii din zonă, a precizat pentru AGERPRES, Raluca Anghel, consultant în marketing turistic.

"Inspiraţi de celebrele târguri europene, edilii oraşelor au început să copieze formula de succes a vecinilor noştri din Vest şi să organizeze spaţii destinate promovării micilor producători, cu căsuţe în care copiii să-l întâlnească pe Moş Crăciun şi scene pregătite pentru concerte. În acest an, numărul târgurilor de Crăciun se organizează în mai multe oraşe, atât mari, precum Bucureşti, Braşov, Timişoara, Constanţa, Sibiu, cât şi în oraşe mai mici ca de exemplu Târgu Jiu şi Craiova. Totuşi, observăm ca suntem departe de vecinii noştri în ceea ce priveşte atragerea turiştilor în căutare de experienţe altfel. Ne lovim şi de această dată de lipsa unei strategii sau a unui parteneriat public-privat care să aibă ca principal scop promovarea evenimentelor prin pachete turistice, integrarea târgurilor din România în pachetele turistice promovate de marii tour-operatori străini sau investirea unui buget în promovarea târgurilor în străinatate. Aşa începem să punem pe harta Sărbătorilor de iarnă şi România ca destinaţie turistică pe această nişă", a spus Raluca Anghel.

Viena, Praga, Stuttgart, Cracovia sau Tallinn sunt câteva dintre oraşele care deţin monopolul în ceea ce priveşte organizarea târgurilor de Crăciun ce atrag ca un magnet un număr foarte mare de turişti străini veniţi din toate colţurile lumii să savureze turta dulce, vinul fiert, cârnaţii tradiţionali sau să cumpere cadouri făcute de micii producători locali. Atmosfera acestor spaţii este una atât de spectaculoasă încât, în ultimii ani, petrecerea timpului liber aici este o adevărată experienţă de suflet.

"Fireşte, o dată cu transformarea acestor târguri în atracţii turistice, paralel se dezvoltă şi latura comercială, astfel multe agenţii de turism creează pachete tematice sau circuite care au ca destinaţii mai multe târguri din diferite capitale europene. Pe de altă parte, producătorii locali se laudă că în zilele de târg fac vânzări record. Interesant este că după un astfel de eveniment, când se trage linie, câştigători sunt toţi: turiştii, producătorii locali, hotelurile, cu alte cuvinte oraşul câştigă atât din punct de vedere financiar, cat şi ca publicitate. Legătura dintre aceste târguri şi succesul lor este faptul că de-a lungul anului autorităţile şi agenţiile de turism pregătesc evenimentul minuţios şi investesc bugete impresionante pentru promovare", a spus Raluca Anghel.

Aceasta apreciază că, în România, nu există astfel de iniţiative. În acelaşi timp, Organizaţiile de Management a Destinaţiei (OMD) sunt importante pentru România, fiind un demers în care pe regiuni trebuie să ne dezvoltăm, să avem strategii, să capitalizăm în imagine şi să investim cu cap.

"Agenţiile din România nu pun la vânzare tururi care să să facă turul la trei, patru, din târgurile noastre consacrate şi să-şi continue traseul în destinaţii consacrate din Europa. Din păcate, aceştia preferă să vândă doar destinaţiile menţionate la începutul materialului, fără să gândească că ar putea astfel să ajute dezvoltarea acestei tradiţii turistice şi pe plan intern. De asemenea, autorităţile locale care vor să investească bani în astfel de evenimente ar trebui să ţină seama că ideal ar fi să facă un brand din târgul din oraşul lor, creându-i o identitate vizuală, promovându-l în mediile tradiţionale, dar şi în cele care prind teren în acest moment", spune Raluca Anghel.

Aceasta subliniază că, la nivel de Minister al Turismului ar trebui conturată o strategie de nişă pentru acest tip de destinaţii şi evenimente şi sigur în câţiva ani ar putea ajunge de notorietatea altor tipuri de evenimente care acum schimbă faţa oraşelor în care se desfăşoară şi le aduc atât profit, cât şi notorietate. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)