Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018, reprezintă o măsură de dumping social cu efecte perverse, pentru că pune presiune pe lucrători, iar aceştia vor dori să plece văzând în altă parte condiţii mai bune, a declarat, vineri, într-o conferinţă de specialitate, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale ''Cartel Alfa''.

"Carta Social Europeană prevede ca raportul la nivel naţional între salariul minim naţional şi salariul mediu naţional să fie de minimum 60%. Este un parametru esenţial de bună distribuţie a dezvoltării economice către toţi cetăţenii respectivi. În România avem experienţa foarte vastă legată de dreptul care spune "până la" şi asta înseamnă de obicei "de la zero" în marea majoritate a cazurilor şi nu promovează legat de un barem minimal faţă de structură. Nu în ultimul rând, avem repartizarea efortului de contribuţii sociale de pe partea angajatorului. Faptul că România, de la 1 ianuarie 2018, are un transfer integral al totalităţii taxelor sociale numai în sarcina lucrătorului este o altă măsură de dumping social cu efecte perverse legate de buna desfăşurare în România, inclusiv în spaţiul european. Pentru că asta pune o presiune pe lucrători, lucrători care vor refuza locuri de muncă, văzând în altă parte alte condiţii şi vor dori să plece", a atenţionat Hossu.

Potrivit liderului sindical, prin plecarea celor peste 3,5 milioane de români la muncă în străinătate, atât economia, cât şi sistemul social din România pierd.

"Avem la ora actuală peste 3,5 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate. Problema este că o dată pierdem noi ca stat, pentru că vorbim despre persoane între 18-20 de ani până la 45 de ani, adică exact persoane care şi-au asumat riscul plecării, cu iniţiativă şi cu capacitate de inovare, şi care prejudiciază, de fapt, economia şi sistemul social românesc, după ce s-a investit în educaţie, formare, sănătate. Practic, sunt cetăţeni pe care nu-i mai putem recupera. Toate studiile arată că aceste persoane s-ar întoarce cu o singură condiţie: să avem condiţii relativ decente în structura nevoilor sau a societăţii româneşti, în sensul în care să nu mai existe frauda fiscală pe piaţa muncii, creată inclusiv prin mijloace legislative oficiale, şi să aibă în locurile în care îşi desfăşoară activitatea şi viaţa împreună cu familia minimum de servicii de utilitate publică", a spus Bogdan Hossu.

În viziunea preşedintelui CNS "Cartel Alfa", domeniul pensiilor din Uniunea Europeană nu este reglementat pe un model social european, indiferent de structura respectivă, "ci pe un model complet american, ceea ce creează o disparitate suplimentară".

"Din punctul meu de vedere, există o deosebire foarte mare între ţările UE-15 şi noua structură extinsă a Uniunii Europene. Şi acest lucru pleacă de la faptul că, deşi este prevăzută subsidiaritatea în domeniul politicilor sociale, deosebirea era că prin convenţiile ratificate din cadrul organizaţiilor internaţionale ale muncii, UE-15 avea un nucleu de reguli generale comune care reglementa piaţa muncii, având undeva între 90 şi 95 de convenţii ratificate de toate ţările. Intrând noile state din Est, în principal, aceste au venit cu un pachet de convenţie ratificat undeva la jumătate, la 45 de convenţii ale Organizaţiei Internaţionale Muncii, ceea ce a permis ca investitorilor care au venit în aceste ţări să creeze mecanisme de dumping, inclusiv faptul că politicile sociale au fost lăsate la nivelul instituţiilor. Să nu uităm că prin reformele în domeniul pensiilor suntem afectaţi în continuare de acest lucru, pentru că nu este reglementat pe un model social european indiferent de structura respectivă, ci pe un model complet american, ceea ce creează o disparitate suplimentară, în loc să avem o convergenţă", a subliniat Hossu.

Acesta a adăugat că Pilonul social european, agreat la Goteborg pe 17 noiembrie 2017, vine uşor în contradicţie cu piaţa unică europeană, moneda unică şi fiscalitatea.

"Pilonul social european vine uşor în contradicţie cu piaţa unică europeană, moneda unică, fiscalitate cu tendinţe unice şi care, de fapt, sunt reglementate mult mai bine decât piaţa muncii şi aspectele sociale. Aici dau un banal exemplu: în domeniul deficitului, Uniunea Europeană a introdus măsuri clare şi specifice, cum ar fi să nu avem deficit mai mare de 3%, inflaţia să fie limitată la o valoare de o anumită dimensiune, lucruri care nu se regăsesc pe plan social. Din acest punct de vedere, observăm discrepanţele mari în politicile de distribuţie a dezvoltării economice. Noii funcţionari ai Comisiei Europene care au facultăţi deosebite, dar nu au muncit niciodată, nu au înţeles şi nu înţeleg încă noţiunea de pace socială şi consecinţele pozitive ale păcii sociale, pentru că sunt relativ tineri. Ei sunt marcaţi numai de ideea de competitivitate, nu contează restul aspectelor, inclusiv pe plan social. De aici apare discrepanţa şi, de fapt, o politică de dumping social. E mai uşor să reduci asistenţa socială şi obligaţiile statului în raport cu cetăţenii săi, legată de o bună distribuţie şi o protecţie socială adecvată", a menţionat preşedintele confederaţiei sindicale.

Biroul de informare al Parlamentului European în România şi Institutul European din România (IER) a organizat, vineri, dezbaterea cu tema "Pilonul european al drepturilor sociale: un an după summit-ul de la Göteborg''. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)