Condiţiile tensionate de pe piaţa muncii, precum şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puţin în viitorul apropiat, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată pe site-ul instituţiei.

"Referitor la perspectiva poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că actuala prognoză indică o încetinire uşor mai modestă a creşterii economice în 2018 decât cea previzionată anterior. De asemenea, se anticipează o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potenţial în 2019, urmată de revenirea dinamicii ei în linie cu cea potenţială în anul 2020. S-a arătat că previziunile presupun atenuarea caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de menţinerea lui neschimbată în 2019 şi de o atitudine cvasi-neutră a acesteia în 2020, precum şi o decelerare a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, dar mai modestă decât s-a anticipat anterior. În opinia membrilor Consiliului, condiţiile tensionate de pe piaţa muncii, precum şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puţin în viitorul apropiat, date fiind mai ales caracteristicile execuţiei bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum şi incertitudinile circumscrise preconizatei rectificări bugetare şi programului bugetar al anului 2019, dar şi potenţialelor majorări viitoare aplicate salariilor în sectorul public, dar şi altor venituri", se spune în minuta BNR.

Conform BNR, s-a precizat că perspectiva creşterii economice asumă şi o diminuare a gradului de relaxare a condiţiilor monetare pe orizontul prognozei, o îmbunătăţire probabilă a absorbţiei fondurilor europene şi o creştere economică încă robustă în zona euro/UE şi pe plan global, doar uşor încetinită în raport cu precedenta prognoză. În acelaşi timp însă, unii membri ai Consiliului au semnalat incertitudinile crescute ce marchează perspectiva apropiată a economiei europene şi a celei globale, evocând politicile comerciale protecţioniste, procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, tensiunile politice din unele ţări europene şi oscilaţiile volatilităţii pe piaţa financiară internaţională. S-au făcut, de asemenea, referiri repetate la conduita politicii monetare a BCE şi la relevanţa acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune, la faptul că deciziile BNR nu pot să nu ţină cont de acest context.

În ceea ce priveşte determinanţii creşterii economice, membrii Consiliului au remarcat că aportul consumului gospodăriilor populaţiei la dinamica PIB ar putea fi devansat în acest an de cel al variaţiei stocurilor, dar să redevină majoritar în 2019. S-a notat că, pe orizontul scurt de timp, este de aşteptat ca cererea de consum să fie susţinută de sentimentul de încredere a populaţiei şi de dinamica venitului disponibil real - reflectând inclusiv nivelurile în scădere ale ratei anuale a inflaţiei - al căror comportament viitor continuă să fie totuşi incert.

Membrii CA al BNR consideră preocupantă problema contribuţiei, probabil negativă, adusă de formarea brută de capital fix la avansul PIB în acest an, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei. S-au evocat contracţia amplă suferită de volumul lucrărilor de construcţii în primele opt luni ale anului, absorbţia sub nivelul programat a fondurilor europene şi structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabilă investiţiilor publice. A fost semnalată, de asemenea, scăderea volumului investiţiilor străine directe.

Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că şi cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice relevă accelerarea uşoară a creşterii economice în trimestrul II, la 4,1%, de la 4% în trimestrul I, în condiţiile unei majorări a dinamicii sale trimestriale, reconfirmând reamplificarea mai pronunţată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în acest interval. S-a sesizat că structura determinanţilor expansiunii economice pe partea utilizării a suferit însă o schimbare semnificativă - probabil relevantă din perspectiva presiunilor inflaţioniste -, în condiţiile în care aportul variaţiei stocurilor a fost revizuit în sus, devenind majoritar pentru prima dată în ultimii cinci ani, în detrimentul celui aparţinând consumului gospodăriilor populaţiei, care a fost ajustat în sens opus.

Totodată, contribuţia formării brute de capital fix a coborât mai mult în teritoriul negativ, în timp ce aportul negativ al exportului net la avansul PIB s-a diminuat mai evident faţă de intervalul precedent, în contextul unei decelerări mai pronunţate a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Pe partea formării PIB, revizuirile au fost minore, sectorul serviciilor rămânând principalul resort al creşterii economice, secondat de industrie, cu o contribuţie în uşoară creştere.

În paralel, a fost remarcată perspectiva deteriorării aportului exportului net la creşterea economică în acest an, concomitent cu probabila mărire a ponderii în PIB a deficitului de cont curent. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulţi membri ai Consiliului au reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe de ajustare a conduitei politicii monetare din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Membrii Consiliului au remarcat apoi că evaluările cele mai noi continuă să indice o decelerare semnificativă a expansiunii economice în termeni anuali în trimestrul III, în principal pe fondul unor efecte de bază, succedată de o reaccelerare relativ mai modestă a acesteia în trimestrul IV 2018, în condiţiile unor dinamici trimestriale în temperare evidentă faţă de trimestrul II, dar uşor superioare ritmului potenţial. Prin urmare, evoluţia face probabilă prelungirea creşterii gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul semestrului II pe o traiectorie sensibil superioară celei anticipate anterior, în condiţiile redeschiderii acestuia peste aşteptări în trimestrul II.

Din perspectiva celor mai recente evoluţii relevante, s-a apreciat că cererea de consum privat a redevenit în trimestrul III motorul creşterii economice, dar a continuat să fie şi un determinant al încetinirii acesteia. În schimb, formarea brută de capital fix este posibil să-şi fi sporit contribuţia negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, şi exportul net, dată fiind reaccelerarea creşterii anuale a importurilor de bunuri în iulie-august, concomitent cu scăderea dinamicii exporturilor. Preocupantă a fost considerată şi reintensificarea ritmului anual de creştere a deficitului de cont curent - inclusiv pe seama relativei înrăutăţiri a balanţei veniturilor primare, precum şi a celei a veniturilor secundare -, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiţii străine directe şi transferuri de capital.

În ceea ce priveşte condiţiile monetare, membrii Consiliului au evidenţiat din nou ecartul substanţial al principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare faţă de rata dobânzii de politică monetară, semnalând şi creşterea uşoară consemnată de acesta în octombrie. A fost subliniată şi relativa stabilitate care a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro, chiar şi în contextul unei volatilităţi sporite a apetitului global pentru risc, făcându-se referire la atractivitatea investiţiilor în monedă naţională, decurgând inclusiv din diferenţialul considerabil al ratelor dobânzilor faţă de cele prevalenţe în plan european şi regional.

S-a observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a temperat uşor în septembrie, la 6,3%, de la 6,6% în luna august, o reducere similară înregistrând media trimestrială a acestuia, în raport cu intervalul anterior. Decelerarea din septembrie a fost determinată de componenta în lei, a cărei dinamică anuală şi-a accentuat uşor scăderea, pe seama creditelor pentru locuinţe şi a celor acordate societăţilor nefinanciare. Creditele în lei pentru consum, alte scopuri şi dezvoltarea afacerilor şi-au reaccelerat în schimb creşterea anuală. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se mărească marginal, ajungând la 65,4%.
AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)